Daniel este cântăreț de operă, angajat al Operei Comice pentru Copii, dar și actor. Îl puteți vedea alături de soția lui, Antoaneta Cojocaru, în două spectacole remarcabile: Oxygen și Să vorbesc cu tine.

Andrei Crăciun

Drum. Daniel Pascariu, actor (și actor). De unde vine și unde vrea el să se îndrepte? Să privim un pic în urmă la devenirea sa. Cum s-a format actorul de astăzi? Cine ești dumneata, Daniel?   

Sunt tulcean și cântăreț de operă ca formare, angajat al Operei Comice pentru Copii și colaborator la Opera Națională București. Pe parcursul carierei mele de până acum  am cântat  la Opera Națională  Română  Iași pentru trei ani, Opera Română Brașov, am susținut concerte la  Sala Radio, Ateneul Român, Filarmonica din Craiova, Bacău si multe altele.

Dorința de a deveni și actor s-a născut datorită întâlnirii cu Antoaneta Cojocaru la Opera Comică pentru Copii, unde am lucrat împreună la premiera spectacolului Gulliver, eu jucând personajul titular și ea regizând spectacolul. După acel spectacol în care am înțeles că nu îmi doresc să fiu doar cântăreț de operă, deși opera performantă  nu cred că a existat vreodată separată de arta actorului, ci să pot îmbina cele trei ramuri ale artei: muzica, arta actorului și mișcarea. După o chimie și o comunicare aparte pe care am avut-o cu Antoaneta, am început lucrul pentru un  nou spectacol, Oxygen, care și-a găsit locul la Teatrelli. În acest spectacol de care sunt foarte atașat, am început să prind încredere că pot deveni și actor.                                

Cum ți-a fost în starea de urgență &în cea de alertă? Ce ai făcut? Ce ai învățat despre dumneata în aceste luni? Am văzut recent Să vorbesc cu tine, spectacolul tău cu Antoaneta Cojocaru, care pare-mi-se a fost zămislit în aceste luni. Care e povestea lui? Și de asemenea pe tine și pe Anto v-am mai văzut în superbul Oxygen. Cu Oxygen care e treaba?

Înainte de a intra în starea de urgență recunosc că mi-a fost teamă de gândul că voi sta închis în casă chiar și pentru două săptămâni, pentru că sunt o persoană destul de activă și în momentul acela nu mă puteam gândi ce pot face atâta timp în casă. Nu pot spune nici acum după ce a trecut această perioadă că mi-am schimbat prea mult părerea. Desigur, am descoprit ce înseamnă să trăiești așa și că  nu ai ce face decât să mergi înainte, dar sunt de părere că un artist nu are voie să stea pe loc, pentru că această poveste pe care am tot auzit-o cu “să te descoperi” în pandemie nu este valabilă cu adevărat și la noi. Artiștii încearcă să se descopere în fiecare zi atunci când sunt pe scenă. Acolo este descoperirea lor din toate punctele de vedere, și dacă le iei acest drept, le iei libertatea și posibilitatea de a fi. Deci a fost greu… Dar nu m-am lăsat dus de acest val, și astfel am avut șansa să joc într-un nou proiect, o lectură performativă, creat de Antoaneta și scrisă  de Ana-Maria Bamberger, tot la Teatrelli, “Să vorbesc cu tine”, în care am simțit din nou că trăiesc cu adevărat! Chiar am simțit că renasc și cât de norocos sunt că am șansa să fac această meserie. Acest proiect a luat naștere în urma unor discuții cu Antoaneta, Roxana Lepădat și Ana-Maria Bamberger, care erau de părere că nu putem să lăsăm această pandemie să ne ucidă bucuria. Ne-am distrat și jucat enorm la repetiții, unde am descoperit multe lucruri despre mine, la fel ca și în Oxygen. Pot să spun că “Oxygen” înseamnă pentru mine șase luni de revelație, cel mai înalt nivel de bucurie la care nu aspirasem cred că niciodată și de aceea pentru mine rămâne un spectacol care mi-a schimbat sensul vieții. Voi fi foarte fericit când teatrele se vor redeschide.

Spectacole. Unde să vină publicul spectator să te vadă, după ce trece apocalipsa pangolinului, cu apetitul stârnit de citirea interviului? Unde ești de găsit?

Dacă situația va funcționa cum trebuie mă puteți vedea la Opera Comică pentru Copii în majoritatea spectacolelor, la Opera Națională Bucuresți, la Teatrelli în “Oxygen” și în “Să vorbesc cu tine”, la Teatrul Evreiesc în musicalul “ Scripcarul pe acoperiș”.

Ecranul. Micul ecran? Marele ecran? Scurtmetraje, lungmetraje, seriale TV, consacrare în lumea video? Cum stai la aceste aspecte? Te vedem prin filme?

Nu m-am axat prea mult pe această latură până acum, dar mă interesează. Am filmat un episod din “Lecții de viață”și diverse reclame, dar sper că în viitorul apropiat  vor aparea și alte proiecte.

Țara. Ce relație are Daniel cu țara noastră? Se simte bine aici, îi place, vrea să emigreze și să nu mai audă de noi niciodată? Cum vede el viitorul României?

Acesta este un subiect foarte delicat, și cred că aș putea foarte ușor să fiu judecat, dar îmi asum acest risc și precizez că nu mă simt chiar confortabil în țara mea, în acest moment. Lucrurile au luat-o razna destul de rău, și sunt dezamăgit de cum decurge totul, mai ales în cultură. Și sincer să fiu nu cred că este numai vina autorităților, ci și a breslei prin lipsa viziunii, a înțelepciunii, a profesionalismului și a meritocrației, care din păcate se accentueză din ce în ce mai tare și aceste probleme există cu mult înainte de această pandemie. Dacă lucrurile continuă așa, nu văd prea bine viitorul nostru, și este păcat… și pentru aceste motive plus încă alte câteva mi-aș dori să lucrez și în afara țării.

Tineret. Ce tineri ne recomandați din lumea noastră artistică, să-i promovăm în site-ul nostru, să vadă cetățeanul că nu mai avem noi actorii de altădată, dar îi avem pe cei de acum, ceea ce nu e tocmai puțin lucru. 

Sunt mulți actori tineri pe care îi admir, pentru că  se dedică cu adevărat artei . Pe aceștia îi numesc eu mereu Generația Marilor Actori Tineri.  Printre ei se numără:  Antoaneta Cojocaru, Andreea Bibiri, Adrian Ciobanu, Mihai Constantin, Claudiu Bleonț, Șerban Pavlu, Cornel Scripcaru, Ionel Mihăilescu, Gheorghe Ifrim, Sorin Leoveanu sau Oana Predescu și Lucian Ionescu.

Ce ai vrea să știm despre tine și eu nu am știut să te întreb. Fii drăguț și spune-ne.

Arta este ca și căsnicia. Dacă ai grijă de ea, te răsplătește. Dacă nu ai grijă de ea, ești pierdut.

CITAT
Artiștii încearcă să se descopere în fiecare zi atunci când sunt pe scenă. Acolo este descoperirea lor din toate punctele de vedere, și dacă le iei acest drept, le iei libertatea și posibilitatea de a fi.

DANIEL PASCARIU, ARTIST