Anticii foloseau arta oratoriei pe post de cea mai puternică armă atunci când vroiau să cucerească forurile politice, mulţimile, să salveze sau dimpotrivă să distrugă imaginea cuiva. Cuvintele meşteşugite au în spate o pregătire complexă şi constantă. După căderea comunismului, în România au început să apară în şcoli cluburi de dezbatere (debate), unde elevii erau învăţaţi să îşi susţină ideile cu argumente logice şi informaţii solide.

Şerban Pitic are 29 de ani şi o carieră mai puţin obişnuită pentru România. Face debate şi îi învaţă şi pe alţii acest sport, cum îi spune el. Prima experienţă pe care a avut-o Şerban cu debate-ul a fost la Colegiul Mihai Viteazul din Ploieşti.

„De obicei, există în orice dezbatere o afirmaţie, care este moţiunea şi cineva o susţine, cineva se opune. Nu-mi aduc aminte care a fost tema primei dezbateri la care am participat, dar cu siguranţă eram foarte stresat. Eram destul de speriat de ideea de a vorbi în public, deşi erau colegii de liceu, nu neapărat prietenii mei, ci şi colegi pe care nu-i cunoşteam. Cred că nu sunt singurul, dar era destul de înfiorătoare ideea de a mă face de râs sau de a mă expune în faţa celorlaţi şi-mi era destul de frică. Era tensiune, era presiune. Când a venit contraargumentul de la echipa adversă, nu m-a şocat, despre asta este dezbaterea. Partea provocatoare era să-mi prezint punctul meu de vedere despre tema respectivă. Idei poate eu aveam la momentul acela, dar faptul că le prezentam era noutatea şi era cel mai dificil. De aceea, la început am şi vorbit foarte puţin, nu am reuşit să expun tot, tocmai pentru că m-am stresat prea tare”, îşi aminteşte Şerban despre prima experienţă.

Dar a trecut repede peste stres, pentru că şi-a dat seama că viitorul lui va fi mai luminos, dacă învaţă să fie bun la dezbateri, şi cum prima experienţă i-a plăcut, rămânea să se perfecţioneze în acest joc. Şerban Pitic a înţeles de la început ce îţi trebuie să fii un debater bun.

„Depinde de fiecare. Ca să fii un debater bun trebuie să îndeplinesti mai multe criterii, să ţi le dezvolţi. De la abilitatea de a vorbi liber, de a avea un discurs fluent, convingător, până la abilitatea de a argumenta, în mod logic şi destul de rapid, pentru că adesea trebuie să existe şi o reacţie rapidă în timpul unei dezbateri, pentru că cei mai buni debateri sunt cei care reuşesc să răspundă rapid”, spune debater-ul.

Acum, Şerban este antrenor al lotului naţional de dezbateri şi lucrează cu elevii de liceu ca să îi pregătească pentru competiţii internaţionale şi campionate mondiale. Sunt grade de dificultate crescute treptat, astfel încât fiecare să poată face faţă, iar cei care sunt buni să devină şi mai buni.

„Din punct de vedere competiţional sunt două tipuri de teme, unele care se anunţă cu o oră înainte sau în unele cazuri chiar şi mai puţin şi teme care se anunţă cu ceva timp înainte, o săptămână, o lună, înaintea competiţiei. La clubul de dezbateri pentru începători dăm numai teme anunţate, pentru a le oferi şansa de a se pregăti celor care nu sunt deja obişnuiţi cu sportul acesta, cu practica argumentării. În pregătirea competiţiilor temele sunt anunţate şi într-un timp foarte scurt. Pentru antrenarea lotului naţional, acolo deja vorbim despre elevi care au experienţă. În măsura în care vrei să ai succes, trebuie să citeşti şi să studiezi probleme de interes general. Şigur că poţi argumenta asa doar cu isteţimea proprie, dar în faţa unui oponent care stie despre ce vorbeşte, sansele sunt mai mici”, explică antrenorul lotului naţional.

În debate, nimic nu pare a fi întâmplător, iar această disciplină a evoluat atât de mult încât nimic nu poate fi lăsat la voia întâmplării. Tocmai de aceea, pentru a face performanta internaţională, e nevoie de specialişti ca Pitic, antrenori care îi învaţa pe liceeni tainele dezbaterilor şi îi perfecţionează pentru un nivel de competiţie.

„La un campionat sunt mai multe teme. La mondial sunt opt luni de preliminarii şi după aceea probe eliminatorii şi fiecare are o temă diferită, asa că sunt multe dezbateri. Un exemplu de temă, o temă clasică, este dacă votul ar trebui să fie obligatoriu sau doar pentru cei care au mai mult de 18 ani. Politica, economia, morala; de exemplu o temă de campionat mondial este despre dacă o persoană ar putea să îşi doneze veniturile pentru ameliorarea sărăciei, după ce şi-a îndeplinit nevoile de bază. Aceasta este doar o întrebare morală la care trebuia răspuns”, spune Pitic.

Echipele de dezbateri din România folosesc limba engleză atunci când concurează la competiţii internaţionale. Oricât de bine pregătiţi ar fi la engleză elevii, este un dezavantaj clar în faţa echipelor care se exprimă nativ în această limbă.

„În lumea dezbaterilor contează foarte mult şi limba în care vorbesti şi de regulă competiţiile se desfăsoară în engleză. Există şi campionate în limba spaniolă sau arabă, dar de obicei dezbatem în engleză şi asta înseamnă că echipele care vin din ţări unde engleza nu este o limbă oficială, lucrurile sunt un pic mai dificile. Noi am avut tot felul de rezultate, mai ales în ultima vreme. Eu am fost la campionatul mondial ca elev şi atunci am fost pe locul 2 ca ţară, la anumite competiţii am fost în semifinale, ca student am ajuns în câteva finale la categoria de engleză ca limbă străină. În ultimii ani când am antrenat lotul naţional am reuşit să avem ceva mai multe rezultate la diverse competiţii internaţionale, la Praga şi Bratislava chiar am câstigat şi ne-am şi clasat la nivelul campionatului mondial într-un oarecare top al echipelor vorbitoare de engleză ca limbă străină, rememorează românul.

Folosirea argumentelor şi logicii fac parte din viaţa lui Şerban şi a celor care au prins gustul dezbaterilor. Le sunt la îndemână şi când trebuie să caute sponsori care să îi ajute cu deplasările la competiţii, dar scopul principal este să le pună la baza construcţiei unor cariere sănătoase, indiferent de domeniul ales.

Cu toate acestea, finanţarea rămâne una dintre piedecile care stau în calea dezvoltării debate-ului în România. Rămâne, ca multe domenii care au pastruns după Revoluţie în şcoala românească, marginalizată şi nesusţinută de autorităţi. În aceste condiţii, pasionaţii acestei discipline trebuie să se descurce pe cont propriu pentru a putea performa la nivel internaţional. Singurul fel în care debate-ul de la noi poate evolua deocamdată sunt campionatele din afară, iar pentru acestea e nevoie de bani.

„Nu avem o sursă de finanţare stabilită. Asociaţia Română de Dezbateri, Oratorie şi Retorică, împreună cu noi cei care suntem în echipa de antrenori, încercăm să găşim soluţii. Nu-i întotdeauna usor, costurile sunt diferite de la an la an, în funcţie de locul unde este campionatul. De ce facem asta? Pentru că dezbaterile sunt un plus orice carieră, mai ales în cele care au legătură cu interacţiunea cu oamenii şi comunicarea. Ca să-ţi dau un exemplu la care nu te-ai gândi, am colegi care sunt medici sau învaţă să devină medici şi pe ei îi ajută faptul că au făcut dezbateri prin şimplul fapt că sunt capabili să îşi exprime punctele de vedere în relaţii cu colegii, superiorii, pacienţii, la conferinţe stiinţifice, oamenii din domeniul IT la fel, foarte mulţi dintre debateri devin avocaţi. Eu nu sunt cazul tipic, dar mi-am dedicat ultimii ani pe dezvoltarea dezbaterilor.

CITAT: „Ca să fii un debater bun trebuie să îndeplinesti mai multe criterii, să ţi le dezvolţi. De la abilitatea de a vorbi liber, de a avea un discurs fluent, convingător, până la abilitatea de a argumenta, în mod logic şi destul de rapid.” Şerban Pitic, antrenor lotul naţional de dezbateri

231