Expoziţia reuneşte circa 100 de piese reprezentative – în principal inele, dar şi sigilii, cercei, brăţări – decorate cu geme-intalii, camee şi pietre preţioase din diferite epoci istorice, piese care nu au mai fost expuse până acum.

Selecţia are la bază ideea de transformare: rocile şi pietrele preţioase se metamorfozează fizic, funcţional dar şi din punct de vedere al semnificaţiei prin prelucrarea artistică. Geme şi camee antice primesc monturi moderne: aura de nobilitate şi valoare ataşată vechimii se reflectă asupra interpretărilor ulterioare şi îmbogăţesc relaţia comanditarului sau utilizatorului/ purtătorului nu doar cu trecutul, ci şi cu prezentul căruia îi circumscrie un întreg sistem referenţial. Artişti bijutieri şi comanditari  contribuie la acest dialog mereu viu al modei cu trecutul.

O parte importantă din piese (mai ales inele cu geme şi camee) provine din Colecţia Pappazoglu, expoziţia oferind detalii despre colonelul Dimitrie Pappazoglu.

Una dintre piesele spectaculoare ale expoziţiei este un sigiliu, la care piatra sigilară are drept mâner o mică statuetă a unui marinar care se sprijină pe o ancoră şi un butoi. Sigiliul aparţine familiei de baroni Nicolics de Rudna (astăzi sat în Banat, cu aproape 700 de locuitori, la 40 km sud de Timişoara; conacul de sec. XIX al familiei Nicolics există şi azi, şi este monument istoric).

Printre piesele cele mai preţioase se află: un inel cu camee din lavă-rocă vulcanică, un inel cu camee din sardonyx shell, un inel cu gemă din granat almandin şi un talisman otoman, în formă de inimă, din agat de Yemen, gemă cu inscripţie pictată cu aur.

Iar vedete ale expoziţiei sunt desigur: un inel antic, sec. I d Hr. (79-81), montură şi piatră, având pe montură inscripţia „Tit Ves Aug/ Bereni AGR – Titus Vespasianus Augustus/ Berenice Agricola”, din domnia împăratului Titus Vespasianus Augustus, reprezentând-o pe zeiţa Victoria; un alt inel databil în 1870-1880, atelier austro-ungar, aur alb, galben şi roşu, sardonix-agat, diamante rozete şi smaralde naturale; cameea îl reprezintă pe împăratul roman Marcus Aurelius; cele cinci inele (cu geme) databile în sec. XV-XVI; cele două inele şi brăţara cu medalioane în micromozaic şi inelul de cravată, din platină, cu safire, per. interbelică.

Ideea de metamorfoză guvernează şi scenografia expoziţională care pune în evidenţă structura minerală a pieselor (roci şi metale preţioase), întâlnirea dintre antic şi modern ca şi spaţiul în care este deschisă expoziţia, ea însăşi o bijuterie: Sala Oglinzilor a fostului Palat Regal, spaţiu  a cărui bogată decoraţie intră în dialog cu frumuseţea şi preţiozitatea pieselor.

Expoziţia va fi completată cu o serie de conferinţe şi ghidaje tematice, iar primul eveniment va fi cel de sâmbătă, de la ora 11.00, din Sala Auditorium. Aici vor avea loc trei conferinţe şi un workshop cu identificare de roci susţinute de membrii Centrului Gemologic Român şi pot fi admirate o serie de unelte de bijutier, o trusă de gemolog de la începutul sec.XX şi două documente de breaslă pentru practicarea meseriei de bijutier, de la 1847.

În cadrul aceleaşi expoziţii vor urma o serie de evenimente, dintre care amintim: două ghidaje susţinute de Carmen Tănăsoiu, curator al expoziţiei, un workshop cu bijutiera Andreia Popescu de la Şcoala de bijuterie contemporană Assamblage şi o conferinţă de prezentare susţinută de arhitectul Andrei Mulţescu, autorul scenografiei expoziţiei.