Proiect inedit lângă Bucureşti: iarba verde de acasă…pe casă

Scris de Oana Dan 05-06-2015 4,308

De ce îşi construieşte o familie din Mogoşoaia un centru de lucru cu pereţi din anvelope uzate, panouri solare şi acoperiş cu iarbă? Ce speră ei să obţină? Şi mai ales, ce rol joacă elevii în toată afacerea asta verde?

La Mogoşoaia, la câţiva kilometri de aglomerarea urbană a Bucureştiului, o familie de activişti de mediu pune bazele unui centru de instruire şi consiliere energetică, cu triplu rol. În primul rând, locul va fi un spaţiu eficient energetic şi 100% verde, în al doilea rând, principalii beneficiari ai lui vor fi toţi cei interesaţi de orice formă de educaţie alternativă de mediu – de la elevi, studenţi, până la specialişti din domenii conexe, dar şi oameni care caută informaţii despre cum să îşi ridice o casă prietenoasă cu mediul. Iar în al treilea rând, proiectul face de fapt trecerea la un nou tip de abordare comunitară, în care autorităţile şi oamenii se întâlnesc, iar deciziile se iau ţinând cont de specificul local şi mai ales de cei aflaţi în situaţii financiare dificile.

Poate nu vă vine să credeţi,  dar din ce în ce mai mulţi români sunt interesaţi de impactul pe care acţiunile lor îl au asupra mediului şi caută forme prin care să poată reduce urmele trecerii lor prin natură. Sau, cum le spune Felicia Ienculescu-Popovici – alături de soţul ei, Marius, iniţiatorii acestui proiect – tuturor elevilor care le trec pragul în casa lor de la Mogoşoaia: avem nevoie să fim prietenoşi nu numai cu vecinii, ci şi cu animalele şi plantele din jurul nostru.

De fapt, povestea e cam aşa: Felicia – mamă a doi băieţi adolescenţi – iubeşte natura, are o latură de pedagog înnăscut şi crede că orice schimbare se face la firul ierbii. Cu alte cuvinte: numai atunci când vezi şi pipăi materialele din care e ridicată o casă ecologică  înţelegi beneficiile. După cum vă puteţi imagina, la fel gândeşte şi soţul ei, Marius. Împreună ei sunt nu numai familia Ienculescu-Popovici, ci şi familia Greenitiative, căci aşa se cheamă organizaţia pe care o păstoresc. Şi mai sunt şi motorul unei schimbări locale, care multiplicată va produce, cu siguranţă, o schimbare mai profundă şi de durată în felul în care ne raportăm la mediu şi consumăm resursele din jur.

_X8C0302

Dar să o luăm cu începutul. Premisa

Aţi observat că de câţiva ani verile sunt mai secetoase, iernile mai aspre, plouă mai rar, dar mai intens? Ei, aceste fenomene meteo la extreme se vor accentua în anii care urmează şi ele sunt efectul direct al schimbărilor climatice, generate de consumul excesiv de combustibili fosili, în speţă cărbune. Sau, cum a sintetizat Roxana Bojariu, fizician şi reprezentant al României în Comisia Interguvernamentală pentru Schimbări Climatice: am ars etape geologice importante, consumând într-un timp foarte scurt (de trei secole) resurse de combustibili fosili sedimentate în milenii. Şi dacă am făcut asta, trebuie să plătim un preţ, natura îşi cere partea.

Aspectele ce ţin de climă nu pot fi despărţite de cele socio-economice, mai ales că unele le generează pe celelalte şi invers, iar asta înseamnă că protagoniştii puterii joacă acum un rol semnificativ mai important decât în urmă cu câteva decenii. Cum ar veni, ne aflăm într-un al treisprezecelea ceas, într-un fel de purgatoriu al naturii, o perioadă de graţie acordată să îndreptăm ce se mai poate îndrepta şi să corectăm comportamentele abuzive.

Dar plecăm de la premisa că oamenii chiar sunt conştienţi de daunele pe care le produc, zilnic, mediului. Asta e, însă, o premisă falsă. Majoritatea oamenilor cred că totul li se cuvine, că aşa trebuie să stea lucrurile, că resursele le sunt la dispoziţie şi că trebuie să le consume excesiv. Vorba lui Julius Evola, un filosof itaian al secolului trecut, interesat de consumul erotic: oamenii fac dragoste la fel cum fac multe alte lucruri, adică nesăbuit şi stupid. Aşa e şi relaţia cu natura.

Riscul

Riscul, crede Roxana Bojariu, este să ajungem în situaţia în care lucrurile ne scapă de sub control şi traiul într-o aglomerare urbană devine impracticabil: temperaturi extrem de ridicate vara, secetă, aer poluat. Diferenţa dintre o zonă de blocuri şi una verde este sesizabilă chiar şi pe caniculă şi înseamnă 12 grade Celsius. Practic, într-o zi caniculară, în care în Bucureşti pe unul dintre bulevardele centrale, pline de betoane şi blocuri, se resimt 44 de grade Celsius, la umbră, într-un parc, temperatura este de 32 de grade Celsius.

Asta este o problemă pe care autorităţile locale trebuie să o rezolve. Până acum, în România, numai municipalitatea din Timişoara a luat în serios riscul schimbărilor climatice şi caută soluţii. De făcut se pot face multe, iar mărturie stă, de exemplu, recenta măsură luată în Chicago, unde se dau subvenţii pentru înverzirea acoperişurilor la propriu. Beneficiile sunt duble: pe de o parte clădirea “respiră” mai bine şi canicula e mai uşor de tolerat, pe de alta, o grădină pe acoperiş reduce efectul fenomenelor meteo extreme, cum ar fi furtunile.

La firul ierbii

Felicia şi Marius şi ceilalţi membri ai Greenitiative s-au săturat să aştepte rezolvare de la autorităţi. Ei cred în schimbarea pas cu pas şi mai ales în rolul copleşitor al tinerilor, al generaţiei de mâine. Tocmai pentru că desfăşoară la Mogoşoaia – unde locuiesc într-o casă eficientizată energetic şi realizată folosind deşeuri şi materiale prietenoase cu mediul – proiecte de educaţie ecologică şi primesc des vizitele elevilor şi studenţilor au decis că le trebuie un sediu verde pentru asociaţie, potrivit ca dimensiune să primească chiar şi câte o clasă de 30 de elevi odată. Aşa s-au gândit să extindă şi să modifice o clădire mică din curte şi să creeze aici un centru de consiliere energetică. Au primit finanţare obţinută prin Granturile SEE 2009-2014 în cadrul Fondului ONG din România şi din aprilie s-au apucat de treabă.

Au ales materialele cu care să “tapeteze” pereţii la exterior, plecând de la modelul de case earthship, care sunt ridicate din anvelope vechi şi pământ bătătorit. Au decis să prelungească acoperişul până devine una cu pământul şi să ridice o grădină pe el. Ideea de a alungi acoperişul a venit în urma cererilor copiilor de a urca pe acoperişul înverzit al casei familiei. Au hotărât să folosească panouri solare, care să asigure energia de care are nevoie spaţiul.

Locul, care va fi gata şi dat în folosinţă anul viitor, în primăvară, va servi şi ca punct de plecare în ajutarea familiilor nevoiaşe din Mogoşoaia să îşi transforme casele în locuinţe care nu mai pierd căldura iarna şi care sunt răcoroase vara.

Centrul se va numi Green Mogo, iar ridicarea lui este atât prilej de studiu şi practică pentru studenţii la Arhitectură şi Construcţii, cât şi o ocazie bună de documentare a construirii unui spaţiu locuibil în total acord cu natura.

Care sunt beneficiile şi ce puteţi câştiga voi – cei care citiţi acest text – din experienţa Green Mogo puteţi afla urmărind proiectul pas cu pas aici. De asemenea, echipa proiectului va organiza seminarii de eficientizare energtică a casei la care vă puteţi înscrie şi care, pe durata de un an a programului, vor fi gratuite.

Centrul de Instruire și Consiliere Energetică ”Green Mogo” este finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014 în cadrul Fondului ONG în România cu suma de 71.693 euro.

CITAT: “Realizarea unei clădiri zero-energie cu scop de instrument de educație și spațiu pentru evenimente publice este o noutate pentru România.” Marius Ienculescu, preşedintele Greenitiative.