În 2013, când inginerul Augustin Semenescu, profesor la Universitatea Politehnica,ieșea pe poarta Spitalului Militar din București, recent operat de chirurgul ortoped Marius Moga, deja se gândea la modalități prin care o idee inovatoare a medicului său  putea prinde viață. Tânărul medic Moga dedicase ani de zile unui model de proteză de șold care să ușureze viața pacienților săi. Dar era doar o idee, un concept. Cu ajutorul lui Augustin Semenescu, doi ani mai târziu, ținea în mână un prototip premiat la un  prestigios concurs internațional de inventică.

Reporter: Domnule doctor Marius Moga și domnule inginer Augustin Semenescu, ați câștigat medalia de aur a Concursului Internațional de Inventică „Eureka”, de la Bruxelles, plus alte patru distincții, inclusiv premiul special al secțiunii „Medicină și sănătate”. Invenția dumneavoastră se numește „proteză de șold scurtă femurală cervicală”. Cum va schimba această invenție viața pacienților?

Marius Moga: Dispozitivul inventat de noi este o parte dintr-o proteză totală de șold, celelalte piese rămân valabile de la protezele existente pe piață. Am lucrat numai la partea care protejează femurul, și anume capul femural. Avantajul acestei proteze este că se reușește îndepărtarea doar a părții bolnave din femur, și anume capul femural uzat, traumatizat prin factură sau tumoră și se înlocuiește prin armarea colului femural cu acest dispozitiv. Practic, el se înșurubează în colul femural, nu se bate cu ciocanul și, la final, se cimentează. Având o fixare foarte bună și conservând foarte mult din capitalul osos, ea este foarte utilă la persoanele tinere, de 20-30 de ani, care au nevoie din ce în ce mai mult de această intervenție. Pe piață sunt zeci, chiar sute de variante de protezare, noi ne-am gândit la un alt fel de proteză, cu totul și cu totul specială prin design și modalitate de implantare.

Reporter: În ce stadiu este invenția dumneavoastră?

M.M.: De prototip. Am gândit-o, am plecat de la un concept, acela de rezecție minimă a osului, adică să înlocuim doar partea bolnavă și să păstrăm la maxim din capitalul osos și automat să ne gândim la ceva care să poată fi fixat pe restul de femur. Așa s-a născut această idee care, cu ajutorul domnilor de la Universitatea Politehnica București, a prins formă.

Reporter: Care este cea mai puțin invazivă metodă în momentul de față în astfel de intervenții?

M.M.: Artroplastia, ca intervenție chirurgicală pentru redarea mișcărilor unei articulații anchilozate, este o tehnică invazivă. Adică presupune o abordare deschisă a articulației șoldului, acum ea poate fi făcută numai prin incizii largi, din cauza designului protezelor actuale, care sunt niște stemuri sau niște cozi stemurale foarte lungi, care presupun un apord (n.r. – cale de acces la un organ) extins, o aliniere de-a lungul coapsei, ceea ce nu-ți permite un abord minim invaziv ca această mini-proteză. Și se sacrifică mult din os.

De cât timp lucrați la la această invenție și cum ați ajuns să colaborați cu domnul profesor Augustin Semenescu?

M.M.: Ideea de a păstra cât mai mult din os, de a găsi o alternativă la ceea ce folosesc eu zi de zi o am de mult. Viața a făcut să-l am pacient pe domnul profesor Semenescu și astfel, dânsul să-mi deschidă mintea și să-mi dea ideea dea o pune pe hârtie. Dânsul a concretizat-o, pur și simplu.

Reporter: Domnule Semenescu, când ați fost pacientul domnului doctor și ce vă aduceți aminte din primele discuții?

Augustin Semenescu: De două ori i-am fost pacient, în 2013 cu o ruptură de menisc la genunchi și anul acesta, în februarie. Am discutat acum doi ani despre de teza de doctorat a domnului doctor Moga, care era pe această temă, și i-am zis că bine ar fi să ia forma unei realizări practice. Eu sunt profesor universitar la Politehnică și inginer. La noi, toate tezele sunt aplicative, de multe ori sunt însoțite de unul sau două brevete de invenție. Domnul doctor și-a imaginat această invenție, eu am transpus-o pe hârtie. Am lărgit colectivul care să se ocupe de această proteză cu un specialist în tehnologia construcțiilor de mașini – Mihnea Costoiu, un specialist în calculatoare și automatizări – Cătălin Amza, cu asistenta medicală Ileana Mateș de la Spitalul Militar, care este și masterandă la noi, la Inginerie Medicală. Cu toții am stat și am discutat cum să-l transpunem într-un brevet de invenție. Am realizat un prim dispozitiv pe care l-am adus domnului doctor. Am făcut niște simulări, a adus un femur, l-a tăiat, am luat prima formă, și tot așa. Am făcut niște teste pentru cimentul ortopedic, am încercatmai multe forme, mai multe variante. Asta am făcut pe parcursul a aproape doi ani de zile.

Reporter: Am văzut că participați des la competiții de inventică, o invenție a dumneavoastră a fost premiată recent și la Salonul de la Geneva, un arzător industrial. Sunteți specializat în ingineria metalurgică. Ați mai lucrat la un produs destinat medicinei?

A.S.: Nu sunt la prima invenție legată de domeniul medical. Mă bucur că am intrat și pe domeniul ăsta pentru că tatăl meu a fost medic chirurg și și-a dorit ca eu să fac Medicina. Dar eu nu pot să văd  tumori, sânge, acestea sunt lucruri peste care nu pot să trec, așa că m-am făcut inginer. În 2000, am realizat o primă proteză de șold, în colaborare cu doctorul Horia Orban, de la Elias, atunci era la Spitalul Universitar Municipal. Cu colegul de brevet Cătălin Amza am realizat un dispozitiv pentru instruirea chirurgilor neurologi, pentru corectarea afecțiunilor coloanei. Nu sunt la prima tentativă.

Reporter: Care este următorul pas?

A.S.: Să găsim un investitor din țară sau o firmă internațională care realizează astfel de proteze, pentru că în România nu există producători de proteze.

Reporter: Domnule doctor Moga, pentru medici cât de ușor de învățat este folosirea acestei proteze?

M.M.: Va fi foarte ușor. Este mult mai simplă decât intervenția prin protezele clasice. Nu se introducere prin batere cu ciocanul, ci prin înșurubare. La proteza clasică există riscul de fractură a colului femural, și ai compromis întreaga operație.Cu această proteză scurtă, noi venim atât în ajutorul pacientului, pentru că ea poate fi implantată prin tehnici simple, minim invazive, după care pacientul se recuperează repede, cât și chirurgului ortoped, pentru că are o modalitate foarte simplă de implantare.

Reporter: Deschiderea către nou nu este întotdeauna bine văzută de unele cadre medicale. Vă așteptați la rezistență din partea unora dintre colegii dumneavoastră medici?

M.M.: Cu siguranță. Deși există pe piață diverse proteze scurte cu zecile, există o reticență în a le folosi. Medicul ortoped, odată obișnuit cu un anumit tip de proteză, se va axa numai pe acel tip de proteză, cu instrumentarul cu care s-a familiarizat, și nu mai e deschis către alte tehnici. Dar sunt mulți pacienți ai mei care s-au oferit voluntari pentru a experimenta proteza, dar mai avem până acolo. Noi încă nu avem produsul certificat.

Reporter: Lipsa finanțării cercetării de orice fel, inclusiv medicală, este un subiect dureros în România. Cu toate acestea, România a luat 23 de medalii de aur la Eureka, anul acesta, în timp ce Rusia a obținut 13, Belgia, cinci, Franța, cinci. Ce spune acest lucru despre România?

M.M.: Suntem oameni cu idei, suntem oameni inventivi, dar e foarte greu să le punem în practică. Din punctul meu de vedere, noi nu avem producție în România. Și vorbesc numai de partea mea, de ortopedie. În România, nu avem un producător de un șurub, o placă, o tijă. Degeaba venim cu idei, fiindcă ni le iau alții. Dar venim cu idei. Lucrând zi de zi cu anumite dispozitive, găsești în permanență defectele acelor dispozitive și automat te gândești cum să le îmbunătățești. Dacă ar fi cineva care să le și producă, progresul societății ar fi altul.

A.S.: Și pentru firma producătoare ar fi un câștig. Dar lumea nu e dispusă să riște. La noi, dacă se poate să investești un leu și să câștigi un miliard, este excepțional.

Reporter: Peste 6500 de medici părăsesc România, anual. Dumneavoastră ați ales să nu plecați și să reprezentanți România cu această invenție, și nu o altă țară. Care este mesajul dumneavoastră pentru cei care pleacă și pentru cei care i-ar putea opri?

M.M.: Într-adevăr, am foarte mulți colegi, mari profesioniști ortopezi, care au părăsit sistemul medical de la noi. Unul dintre ei operează în Franța, e o pierdere a sistemului, și ca el sunt zeci, dacă nu chiar sute, orientându-se spre un sistem mai civilizat, cu o plată mai echitabilă. Poate schimbându-se mentalitatea, atât la nivelul pacientului, cât și la nivelul medicului. Noi, medicii, suntem văzuți cum suntem văzuți, ar trebui să ne reluăm poziția pe care o merităm în societate. Și asta se poate realiza doar sprijinindu-se mai mult domeniul medical și cel educațional, care stau la baza întregii societăți.

CITAT: „Suntem oameni cu idei, suntem oameni inventivi, dar e foarte greu să le punem în practică.” Marius Moga, medic ortoped