Un vechi program educational care lucreaza mereu pentru viitor: Cercetașii României

- - 13- 347 vizualizari

Cercetășia este cea mai mare mișcare de tineret din lume, fiind reprezentată de Organizația Mondială a Mișcării Scout, prezentă în peste un milion de comunități. Misiunea Cercetășiei este de a contribui la educarea și dezvoltarea tinerilor printr-un sistem de valori bazat pe o Promisiune și o Lege. Scopul: construirea unei lumi mai bune. Cercetășia (Metoda Scout) este o metodă pedagogică complementară sistemului formal care formează abilități de viață. Dintre români, cercetași celebri au fost: Regele Mihai, Mircea Eliade, Ion Rațiu, Nicolae Iorga, Grigore Antipa. Cercetașii au un centru educațional la Nocrich, în jud. Sibiu. În prezent sunt 80 de gupuri în 42 de localități din mediul urban și 13 in mediul rural. Au 4.000 de activități anual.

Cine sunt și ce vor cercetașii?

De unde a apărut această mișcare în România și încotro duce? Istoria ei începe în 1912 (de pe vremea Regelui Carol I), ulterior, și-au întrerupt activitatea în comunism (ideile cercetășești au fost preluate atunci de puterea de stat). Au revenit în 1991. Organizația Națională Cercetașii României numără în prezent peste 4.500 de membri.

Cercetășia este pentru copii și tineri, dar nu doar pentru ei. Deși nu ați crede, fiindcă s-a instaurat stereotipul că puștii din ziua de azi nu se mai desprind de computere, laptop-uri, tablete și telefoane inteligente, sunt liste de așteptare pentru a fi primit printre cercetași (mai ales în București, unde sunt cei mai mulți).

Totodată, există un deficit de adulți care să îi ghideze pe micii noștri cercetași. Fiindcă e o activitate bazată pe voluntariat (cercetașii pun pacea și armonia mai presus de bani, se ghidează după un set universal de valori, iar pe cărțile de vizită ale personalului executiv scrie chiar așa: Cercetașii României. Creăm o lume mai bună), nu sunt suficient de mulți oameni mari care să fie alături de tineri.Cu toate acestea, și numărul voluntarilor este în creștere. Organizația are în prezent peste o mie de voluntari.

_igp8159-1

Cum se salută cercetașii

Cercetașii au un salut specific – se salută cu trei degete (care simbolizează respectul față de sine, față de comunitate și față de divinitate, fie că prin aceasta înțelegem doar legile naturii sau orice altceva). În acest salut, degetul mare îl îmbrățișează pe degetul mic – este un simbol pentru ajutorul pe care cel mare i-l oferă celui mic.

Ca să înțeleg mișcarea, i-am vizitat pe cercetași la sediul central al Organizației, în Regie, în București. Aici i-am întâlnit pe Vlad Hodor (hunedorean, douăzeci și patru de ani, student la Arhitectură), Nadia (douăzeci și șase de ani, cercetaș din Republica Moldova) și Mihaela Gîrleanu (treizeci și doi de ani, din Iași, director executiv al Organizației). Mi-au explicat. Vă spun povestea.

În România, cercetașii funcționează pe patru categorii de vârstă: lupișorii (7-11 ani), temerarii (11-14 ani), exploratorii (14-18 ani) și seniorii (18-24 de ani). La douăzeci și patru de ani se consideră că perioada de acumulare în cercetășie a ajuns la maturitate, și atunci cercetașul devine un lider pentru o grupă de puști sau se retrage într-o muncă de management la nivel local.

Există structuri locale în treizeci și șapte de județe. Membrii plătesc o cotizație anuală la nivel național de cincizeci de lei și o altă cotizație stabilită la nivel local (dar nu mai mult de alți cincizeci de lei).

Organizația din România face parte din structuri europene (există chiar români, voluntari și ei, care ocupă funcții de conducere) și internaționale. De altfel, sunt peste patruzeci de milioane de cercetași la nivel mondial. Din peste două sute de țări și teritorii. Sunt mai mulți cercetași pe lume decât sunt români. Mișcarea este – prin excelență – internațională.

tudor2

Cum formează cercetașii oameni liberi

Ce fac și ce nu fac, totuși, acești cercetași? Vă imaginați poate că stau prin păduri, prin munți și dobândesc abilități practice care le vor folosi în cazul în care dispare civilizația modernă și că uneori participă la acțiuni de ecologizare. E și așa, dar nu e doar așa. Cercetășia este – în primul rând – o metodă pedagogică.

Prin cercetășie se formează caractere și – nu de puține ori – lideri.  Cercetașii sunt oameni care prețuiesc spiritul liber, și nu degeaba nu se împacă mișcarea cu regimurile totalitare (nu există cercetășie în Coreea de Nord). Cercetășia e bazată pe principii democratice.

Organizația noastră națională se află sub înaltul patronaj al Președinției României. Mereu a fost – doar doi șefi de stat din ultimul secol nu au acceptat această tradiție: Dej și Ceaușescu.

Dacă aveți o anumită etate, atunci vă amintiți șoimii patriei (copiii de grădiniță ai Republicii Socialiste România, am fost) sau pionierii, instrumentele de propagandă pentru cei mai tineri cetățeni ai patriei. Știți, de asemenea, că existau niște coduri de conduită pentru fiecare categorie.

Eu, ca fost șoim al patriei, nu pot uita datoria de a face în fiecare zi o faptă bună. Ei bine, până și datoria asta era luată tot de la cercetași. Cercetaș devii voluntar, șoim al patriei erai însă obligatoriu. Cercetășia se bazează, așadar, pe libera voință. În comunism, libera voință nu există. Există doar voința partidului și statului.

Constatările părintelui-fondator

Fenomenul cercetășiei este vechi, de la începutul secolului XX. El are un părinte fondator – lordul Robert Baden-Powell, care a scris “Scouting for Boys”, căci organizația era strict pentru băieți, la origini. Lordul luptase în armata britanică și constatase o lipsă de direcție a tinerilor din societatea britanică. Le lipseau – a remarcat lordul – tot mai des valorile elementare: respectul față de ceilalți, față de diversitate, față de natură. Sunt valori general umane, așa că fenomenul s-a răspândit.

Cercetașii se bazeză pe un set de zece reguli. Cercetaș devii în urma unui jurământ într-o ceremonie cu puternic impact emoțional, asemănătoare unui ritual spiritual. Și rămâi cercetaș toată viața. Nu ești cercetaș doar în week-end. E un mod de a trăi.

Vlad e din Hunedoara. La Hunedoara sunt acum șaptezeci de membri. Undeva în media nivelului național. Pentru a fi structură locală în Organizație e nevoie de cinci adulți și douăzeci de copii, minim. A devenit cercetaș la cincisprezece ani și regretă anii dinainte, când nu a a fost. Nadia e din Chișinău. S-a “convertit” la cercetășie la aceeași vârstă. Au venit niște cercetași să facă o prezentare în școală și a fost uimită de stilul lor liber de a dialoga, în opoziție cu rigorile de modă veche ale învățământului formal. Bineînțeles că s-a îndrăgostit de această libertate. În Republica Moldova cercetașilor li se spune scouți. Asociația lor e Asociația Națională a Scouților. Mihaela a intrat în cercetășie după ce s-a alăturat Organizației. I-a schimbat viața. Categoric, în bine.

_dsc0122

Hexagonul cercetașilor

Anul cercetășesc începe în septembrie (și se sfârșește în august). Calendarul activităților e foarte complex: sunt activități la nivel local, care se desfășoară de obicei săptămânal (la sfârșit de săptămână). Copiii sunt organizați în grupuri mici de patru-nouă persoane. Acestora li se spune patrule. Fiecare patrulă e coordonată de un lider-adult. Ca adult voluntar chiar trebuie să fii un exemplu pentru acești copii. Cercetașii doresc să creeze lideri pentru comunitățile locale. Fiindcă în cercetășie îți dezvolți – într-un hexagon indivizibil – șase laturi: fizică, socială, emoțională, intelectuală, spirituală și dezvoltarea caracterului.

Hexagonul cercetășesc este stimulat pe baza metodei cercetășești, care are la rândul ei șapte componente (sprijinul adult; învățarea prin acțiune; lucrul în grupe mici; respectul pentru natură, care este unul dintre cei mai buni pedagogi, căci în natură ajungi să realizezi măreția creației divine, orice ar însemna divinitate și creație; apoi e vorba de un sistem de progres special, individual și pentru fiecare vârstă; cadrul simbolic, căci totul e îmbrăcat într-o poveste pentru a fi mai interesant pentru copii; asumarea sistemului de valori cercetășesc – Legea și Promisiunea, toate celelalte gravitează în jurul acestei asumări).

Vara are loc un camp de centru local (se întâlnesc toți cercetașii din centrul local indiferent de vârstă, atunci își dau seama că mișcarea lor e mult mai amplă). Pedagogic, se încurajează calitățile copiilor. Dacă unul are aptitudini de lider, este responsabilizat ca atare. Dacă un altul este bun la bucătărie, va fi numit responsabil cu mesele și așa mai departe. Și – dacă vreți să știți – sunt mai multe fete în cercetășie decât băieți (55%). O oglindă fidelă a societății noastre.

Ce se întâmplă cu cercetașii odată ajunși adulți, unde ajung ei? Nu există la nivelul României o analiză de impact a felului în care li se schimbă viața. Empiric putem scrie așa: ajung bine. Cercetășia îi ajută să-și descopere sinele și să îl urmeze. O schimbare mare are loc și în rândul adulților care se îndreaptă către cercetășie (citiți pe platforma www.scout.ro, dacă vreți mai multe motive să vă înrolați!).

dsc_3986

Cercetași, frumoasă e viața! Legătura care pleacă de la inimă

Dacă însă sunteți adolescent, acum e momentul să faceți pasul! E frumos. Cercetașii merg cu cortul, învață să cânte la chitară. S-au scris multe povești de iubire în cadrul mișcării… Mulți cercetași de odinioară au acum copii cercetași, înscriși la Lupișori. Cercetașul are trecere la adolescente, ăsta e adevărul.

Apoi, cercetășia nu încurajează competiția între centrele locale – nu e ca și cum cercetașii din Oltenia trăiesc să îi învingă în luptă dreaptă, cercetășească pe cei din Moldova. Copiii înscriși provin din familii de clasa de mijloc. Acum se încearcă să adapteze pedagogia scout pentru persoanele cu nevoi speciale. Iar când își strâng mâinile, cercetașii se salută doar cu stânga. E o legătură care pleacă de la inimă.

În ultimii ani, Organizația a investit mult în  partea de impact în comunitate. E un frecvent partener de dialog cu structurile care fac lucruri pentru comunitățile locale, de la ONG-uri la autorități locale. La nivel național încearcă să influențeze partea de politici publice. Propun tot felul de lucruri pe partea de educație non-formală și voluntariat. S-a purtat dialog rodnic cu Ministerul Tineretului și Sportului și cu Ministerul Educației Naționale.

Școala Altfel – o altă idee cercetășească. De asemenea, fiți pregătiți: urmează Jamboreea!

Știți ideea de Școala Altfel? A plecat dintr-un camp al Cercetașilor, în 2011. În 2012 s-a implementat la nivel național.

Dar anul cercetășesc mai cuprinde și evenimente regionale, naționale, europene și internaționale (lumea e împărțită astfel încât România e în Europa, în timp ce Republica Moldova nu – tinerii cercetași moldoveni colaborează strâns cu state ex-sovietice, caucaziene; așa a fost să fie).

Și cel mai mare eveniment al cercetașilor este Jamboreea. Pe înțelesul profanilor care suntem, Jamboreea e un fel de ediție a Jocurilor Olimpice Cercetășești (se desfășoară din patru în patru ani).

În România va avea loc o Jamboree națională (RoJAM 2017), anul viitor, în august, la Cristian, lângă Brașov. Vor participa peste 1500 de copii și tineri. Vor construi de la zero un fel de sat!

Jamboreea va cuprinde zece zile de activități în jurul unor obiective educaționale ale căror principale activități sunt: Târgul de Educație Non-Formală, Satul Dezvoltării Durabile, Promovarea Diversității, Viitorul începe azi, Trasee Montane în Piatra Craiului, Postăvaru sau Bucegi, Descoperirea Orașului Brașov, Ateliere de Auto-Cunoaștere, Ateliere de tehnici cercetășești, Schimb de bunuri practici între grupurile locale, Aria Credințelor și a Religiilor.

Ce înseamnă cuvântul Jamboreea? Nu se mai știe. Cel mai probabil provine dintr-un dialect african și are ca rădăcină bucuria de a fi împreună. Următoarea Jamboree mondială va fi în Statele Unite ale Americii peste doi ani.

CITAT: „Cercetășia nu are vârstă, iar educația este indispensabilă formării de cetățeni responsabili. Așadar, dacă vrei să contribui la schimbarea în bine a noastră a tuturor, te așteptăm să te alături familiei cercetășești!” Mihaela Gîrleanu, director executiv al Organizației Naționale “Cercetașii României”

13 recommended
comments icon 0 comments
347 vizualizari
bookmark icon
Alte articole de

Andrei Craciun


Bookmark?Remove?

Actrița Alexandra Sălceanu: “Văd un viitor clădit pe moralitate, pe bun simț, pe respect, pe loialitate, pe onestitate și pe bunătate, atât față de noi, cât și față de țară”

-

Alexandra joacă în multe teatre, de la Teatrul Național din București la Bulandra și Metropolis. Iată cum vede ea lumea în care ne mișcăm. Andrei Crăciun  Drum. Alexandra Sălceanu, actriță. De unde vine Alexandra și unde vrea ea să se îndrepte? Să privim un pi... Mai mult »