Student român la Medicină, cu bursă în Franța: Un medic trebuie să aibă empatie cu pacientul

- - 17- 816 vizualizari

Maria Dogaru este unul dintre tinerii medici care au ales să nu părăsească încă țara și spune că primul lucru pe lista priorităților unui medic este binele pacienților. Maria vine dintr-o familie de medici și a vrut de mică să ajute, să se implice și să aibă grijă de oameni. Este primul instinct pe care ar trebui să-l aibă un medic, empatia, dorința de a ajuta. Pe această valoare se adaugă o educație serioasă care presupune asumarea unor responsabilități foarte mari și conștientizarea faptului că ai viața altor oameni în mâinile tale. Maria e conștientă de asta. Munca pe care a depus-o în formarea sa i-a adus rezultate. Studiază în anul VI la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași și a fost plecată la studii în Franța, cu o bursă Erasmus la Universitatea „Joseph Fourier” din Franța. Pentru efortul său, a fost premiată la Gala Ligii Studenților Români din Străinătate, în ianuarie anul acesta, unde a luat premiul pentru cel mai bun student Erasmus al anului. Ea a povestit într-un interviu pentru Viitorul României cum a fost experiența din Franța, ce diferențe sunt între școala noastră de medicină și a lor și ce anume o motivează să continue pe acest drum în viață.

Ce anume te-a influențat să alegi medicina? A fost cineva din familie, un profesor sau o întâmplare?

Ideea de a da la medicină s-a materializat în special în ultimii ani de liceu, atunci când am început să-mi analizez opţiunile. Am realizat atunci că nu îmi doream nicio altă carieră, aşa încât nici nu am aplicat la altă facultate. Părinţii mei sunt medici, astfel încât am avut contact cu mediul medical dintotdeauna. Pe de altă parte, îmi doream să « fac ceva care să aibă sens »- să îmi aduc contribuţia la binele societăţii cât mai mult posibil, să lucrez cu oamenii şi să includ şi latura logică şi ştiinţifică, iar medicina le înglobează pe toate acestea. 

Ce te-a motivat pe parcursul studiilor?

M-a motivat dorinţa de a deveni un medic performant şi un membru activ al societăţii. Aceasta s-a concretizat atât prin activităţi de voluntariat, cât şi prin pregătirea mea profesională, care în cele din urmă va însemna un tratament mai bun pentru pacienţi, şi vindecarea sau alinarea suferinţei lor. 

De ce ai ales Franța pentru Erasmus? Cum a fost experiența de acolo?

Am ales Franța întrucât stiam ca sistemul lor educațional medical este oarecum similar cu al nostru și din anumite puncte de vedere mai performant. De asemenea, am mai avut contact cu civilizația și cultura franceză în timpul liceului și înainte, vorbesc fluent limba franceză, ceea ce s-a dovedit de un real folos în viața cotidiană din spital și din afara lui, dar și un factor important al integrării mele.

În cadrul sistemului educațional medical francez, în timpul anilor clinici de facultate (3-6), studenții realizează în paralel cu învățământul teoretic din cadrul cursurilor, stagii practice în spital unde sunt practic angajați și pentru care primesc un salariu. Stagiile sunt zilnice, pe o durată de 3 luni în cadrul aceluiași departament, și le permit o apreciere mai bună a muncii propriu-zise în spital care îi așteaptă la sfârșitul facultății. Astfel, au pacienți pe care îi consultă la internare și pe care îi urmăresc în evoluție, pentru care completează fișe de observație.

De asemenea, împreună cu medicul rezident aferent, ei prescriu investigații și realizează procedurile practice necesare: puncții arteriale, lombare, ale lichidului de ascită, biopsie de glande salivare etc, în funcție de caz. Astfel, sunt mai bine pregătiți din punct de vedere practic și au o viziune mai clară asupra diagnosticelor pozitive și diferențiale posibile la un pacient, asupra managementului pacientului sau asupra posibilităților de tratament. În cadrul fiecărui departament susțin prezentări de caz orale în fața responsabilului de disciplină și a celorlalți studenți, pentru care primesc întrebări și urmează discuții pe tema respectivă, iar în specialitățile chirurgicale participă la operații. 

Poți face o comparație între sistemul universitar francez și cel românesc? Ce crezi că am putea învăța de la ei din punct de vedere al sistemului educațional?

Spre deosebire de acest sistem, în cadrul celui românesc accentul se pune pe partea teoretică, pe învățarea anumitor boli sau sindroame cu mai multe detalii legate de acestea, cu descrierea unor patologii rare, dar per total poate mai puțin integrate în context clinic. De asemenea, stagiile practice în spital nu implică responsabilitate din partea studentului. Acestea sunt în principal axate pe modelul didactic, ceea ce are avantajele lui, având în vedere că de multe ori studenții francezi sunt nevoiți să întreprindă numeroase proceduri administrative în cadrul stagiilor lor. O alta diferență o constă în faptul că durata stagiilor (3 luni) în cadrul sistemului francez le limitează numărul de stagii efectuate pe durata facultății, așa încât se regăsesc în situația de a fi învățat doar teoretic o parte din materiile din timpul facultății. În sistemul românesc, fiecărei materii îi este alocat un număr de stagii practice, obligatorii pentru toți studenții.

Din acest punct de vedere, cred că ar fi util dacă studenţii români ar avea ocazia să se implice în muncă propriu-zisă din spital mai mult, şi să înveţe unele manevre practice, sau să familiarizeze cu sistemul de ghiduri şi protocoale terapeutice standardizate. 

Când termini facultatea unde vrei să profesezi, în România sau în străinătate și de ce crezi că atât de mulți tineri excepționali aleg calea străinătății, în special în domeniul medicinei?

Consider că sistemul medical românesc are unele minusuri care îi determina pe tinerii absolvenţi să îl părăsească, îndreptându-se spre alte ţări. Condiţiile precare din unele spitale sau lipsa unor materiale sau medicamente de baza, lipsa siguranţei unui loc de muncă la terminarea rezidenţiatului, precum şi uneori atitudinea pacienților faţă de medic sau salarizarea insuficientă sunt elemente care contribuie la exodul absolvenţilor de medicină. În ceea ce mă priveşte, obiectivul meu pe termen scurt este reprezentat de pregătirea pentru examenul de rezidenţiat din luna noiembrie, şi începerea rezidenţiatului în ţară.

Din punctul tău de vedere, care sunt calitățile pe care trebuie să le aibă un medic, ce înseamnă chemare pentru meseria asta?

Un medic bun trebuie să fie performant din punct de vedere profesional, pe de o parte, şi pe de altă parte, trebuie să aibă capacităţi de comunicare şi empatie cu pacientul. Printr-o bună comunicare se stabileşte o relaţie medic-pacient bazată pe încredere, care îmbunătăţeşte observanţa tratamentului de către pacient şi implicit, prognosticul acestuia. La modul ideal, medicul ar trebui să fie dedicat meseriei, să îşi utilizeze toate cunoştinţele şi experienţă pentru binele pacientului, să ştie să asculte şi să încurajeze pacientul atunci când este nevoie. 

Ai un sfat pentru tinerii care își aleg anul acesta o specializare pe care să o urmeze la facultate? Cum să se orienteze spre o alegere bună pentru ei?

Un sfat în acest sens ar fi să încerce să vadă, prin intermediul unor programe de job shadowing, zilele porţilor deschise ale unversităților sau a unor stagii, în ce constă specializarea care îi interesează. Ar fi util şi dacă ar putea citi câteva materiale informative în domeniu, sau a lua legătură cu studenţi la specializările respective. Sunt foarte multe aspecte ce trebuie luate în considerare în alegerea unei specializări, şi această perioada poate fi una foarte stresantă, dar e important să ştie că, în cazul în care îşi dau seama pe parcurs că o specializare nu li se potriveşte, pot lua în considerare şi o reprofilare. Este dificilă realizarea unei alegeri definitive, pentru viaţă, imediat după terminarea liceului.

CITAT: „M-a motivat dorinţa de a deveni un medic performant şi un membru activ al societăţii.” Maria Dogaru, student la medicină

17 recommended
comments icon 0 comments
816 vizualizari
bookmark icon
Alte articole de


Bookmark?Remove?

De la liceul de muzică, la studii de biochimie la Oxford

-

Călin Drăgoi are 19 ani, a terminat liceul de muzică și a ales să studieze un domeniu complet diferit – biochimia. O alegere neobișnuită pentru cineva care a pornit la drum cu ideea de a fi artist, dar Călin nu este un tânăr ca oricare altul. A intrat to... Mai mult »