Pe șoseaua care duce din Pipera spre Voluntari, după ce depășiți zona corporațiilor și mai mergeți o vreme, veți ajunge la campusul cu cele mai scumpe și mai vechi școli private din România. Este vorba de Școala Americană Internațională din București (AISB), fondată în 1962 de către Ambasada Statelor Unite și care din 2001, funcționează într-un campus școlar modern care se întinde pe 10 hectare. AISB este singura școală din România care oferă tot programul Bacalaureatului Internațional, de la școala primară până la sfârșitul clasei a XII-a. De asemenea, școala mai are o regulă de aur, menținerea unei comunități școlare multiculturale, asta însemnând că la AISB este un amestec de 60 de naționalități de copii, iar profesorii vin din 13 țări, a explicat pentru Viitorul României directorul de admitere, Cătălina Gărdescu.

„Românii alcătuiesc cam 30% din numărul de elevi, americanii vreo 12%, iar următoarele naționalități ca număr în top cinci sunt turci, israelieni și britanici”, a continuat Gărdescu.

Pentru ca diversitatea aceasta să se mențină de-a lungul anilor, în clasele Școlii Americane, elevii aparţinând unei anume naţionalităţi pot ocupa doar 30% din numărul total – în acest moment limita fiind atinsă doar de elevii de naţionalitate română. Școala este, însă, accesibilă doar celor cu posibilități financiare. Prețurile de școlarizare încep de la 6 940 de euro pe an la grădiniță și ajung la 20 250 de euro pe an la clasele finale de liceu.

Transferul de la o altă școală la AISB în timpul gimnaziului sau liceului este destul de dificil, în special pentru elevii de naționalitate română pentru că, în general, nu sunt locuri. Există, însă, un sistem de burse. Anul școlar trecut, spre exemplu, trei elevi foarte buni au fost admiși la Școala Americană în urma unui proces riguros de admitere.

„Sunt trei teste, unul de engleză, unul de matematică și un test non-verbal – acesta reprezintă testarea coeficientului de inteligenţă al elevului (IQ). După prima fază, îi rugăm să facă un dosar  în care să ne arate cine sunt ca elev “who you are as a learner”. Unii au adus picturi, alții au făcut caricaturi. Singura întrebare este „tell us who you are” (Spune cine ești –n.r.). Au fost elevi care nu au înțeles, au scris doar un paragraf și asta a fost tot. În același timp, îi rugăm pe părinți să întocmească un dosar financiar în care să arate venitul pe an, le cerem adeverință de salariu și dovada plăților pe care le fac. Deşi selectia academică este cea care face diferenţa, luăm desigur în calcul şi aspectele financiare. Costurile educației (cei 20 000 de euro) trebuie să fie un profit ca să-ți permiți. Oricum, la burse, din punct de vedere financiar toți se califică, deci rămâne selecția academică. După ce depun acel dosar mai dau un examen scris care constă într-un eseu de engleză și un examen de matematică în engleză. După această fază, urmează interviurile. Anul trecut am acordat trei burse. În general, copiii aceștia sunt printre cei mai buni. Din ce înțeleg de la ei, diferența dintre sistemul național și sistemul de aici e foarte mare. Le place mai mult și fac lucrurile cu drag, însă au foarte mult de lucru. „Unul dintre lucrurile pe care sunt chemaţi să îl schimbe este implicarea 100% în ceea ce fac, lucru la clasă sau teme: nu au voie să copieze informaţii, profesorii sunt extrem de atenţi la asta”, a spus Gărdescu.

Cum se învață la Școala Americană

Programa după care se învață este complet diferită de ceea ce se studiază în școlile de stat. În primul rând, toate materiile se predau în limba engleză, doar pentru copiii de naționalitate română existând opțiunea de a face două-trei ore de limba română pe săptămână. Majoritatea absolvenților nu rămân în țară oricum, ei pleacă la universități din străinătate, în special în Marea Britanie și Statele Unite. Există și elevi care rămân în România și studiază mai departe la Academia de Științe Economice (ASE) sau la Universitatea de Medicină „Carol Davila”, aceștia fiind în mare parte de naţionalitate română. Absolvenții internaționali nu rămân, de obicei, să studieze la facultate în România.

În ceea ce privește programul după care se studiază la Școala Americană, acesta urmează întocmai programul de  Bacalaureat Internațional.

„Bacalaureatul Internațional este un sistem de învățământ, nu este doar un examen. Noi în România, când spunem Bacalaureat ne referim doar la un examen care se susține la sfârșitul clasei a XII-a. Programa de Bacalaureat Internațional are trei secțiuni și noi le oferim pe toate: Primary Years Program, Middle Years Program si Diploma Program”, a explicat Cătălina Gărdescu.

Cele mai multe școli internaționale se acreditează doar cu programul final, care să ofere diploma de Bacalaureat Internațional, recunoscută în toată lumea”, a explicat Gărdescu.

Cum se defășoară o zi din viața unui elev de la Școala Americană? „Orele încep de la 8 dimineața și se termină la 3 după-amiaza pentru toți elevii. Au pauze de 5 minute între ore și două pauze mari de jumătate de oră. Au o cantină în campus și, în mod normal, nu nu părăsesc incinta şcolii în timpul orelor. După program pot susține și activități extrașcolare, dar după vârsta de cinci ani”, a explicat Gărdescu.

În ceea ce privește numărul de elevi care studiază într-o clasă, acesta nu depășește cifra de 20 de copii. De la clasa a VI-a, însă, orarul este individualizat, fiind introduse materii opționale. De asemenea, clasele se împart și pe nivele, în funcție de aptitudinile elevilor. O altă diferență între sistemul de stat și sistemul pe care AISB îl foloseşte este că elevii nu stau de dimineață și până seara în aceeași clasă, ei se plimbă din clasă în clasă, fiecare materie având o sală sau un laborator în care se studiază. Școala mai are și cinci consilieri școlari care lucrează cu elevii, dar și cu părinții, care pot participa la cursuri de „parenting”.

„Copiilor de aici nu li se cere niciodată să memoreze informații. Desigur că și ei învață date istorice, dar le folosesc în context, lucrează cu ele, fac experimente, fac greșeli”, a explicat Gărdescu. Spre exemplu, când studiază un război, ei studiază perspectiva globală, nu doar punctul de vedere al unui singur stat.

De asemenea, materiile se studiază interdisciplinar. Profesorii de engleză știu ce studiază elevii la istorie și atunci abordează și ei problema respectivă. Spre exemplu, se studiază literatura din perioada care este analizată la ora de istorie. De asemenea, programele de la materiile științifice sunt legate între ele. „Nu funcționăm separat, fiecare profesor cu programa lui, există coordonatori care să se asigure că programa de Bacalaureat International pentru care şcoala este autorizată se respectă la fiecare nivel”, a spus Gărdescu.

Un alt lucru pe care se pune accent este punctualitatea. Dacă un elev întârzie mai mult de două minute la o oră, i se pune absență. Lecția asta este foarte importantă, spune Gărdescu, și trebuie învățată devreme în viață fiindcă mai încolo, la facultate spre exemplu, nu te mai învaţă nimeni asta, trebuie deja să știi cum să-ți organizezi singur timpul.

Ce ar putea învăța sistemul de stat de la sistemul privat? „Investiţiile în educaţie sunt obligatorii. În cazul şcolii noastre, 60% din buget este investit în resursa umană.” Ce aș schimba la sistemul de stat? Aş re-educa resursa umană, aş oferi mai multe resurse şi dezvoltare profesională valoroasă profesorilor pentru că nu avem cum să ne așteptăm la schimbare dacă facem tot timpul același lucru. Profesorii sunt aceiași și noi ne așteptăm ca elevii să fie altfel. Este imposibil. Atâta timp cât profesorii nu vin la școală fericiți, cu drag de elevi, lucru care se poate realiza dacă sunt bine plătiți şi inspiraţi de ceea ce ei înşişi au de învăţat, nu ai cum să vezi schimbare. Sistemul naţional beneficiază de unii profesori extraordinar de buni, dar sunt puțini, și întotdeauna omul sfințește locul. Copiii întodeauna se simt inspirați de acești profesori și învață”, a încheiat Cătălina Gărdescu.

CITAT: “Anul trecut am acordat trei burse. În general, copiii aceștia sunt printre cei mai buni. Din ce înțeleg de la ei, diferența dintre sistemul național și sistemul de aici e foarte mare.” Cătălina Gărdescu, director de admitere Școala Americană Internațională din București