În bună măsură, momentul Marii Uniri a coincis cu acela în care în casele bucureștenilor au început să apară tot felul de mașini miraculoase. Cea cu difuzor și butoane era ”mașina de făcut muzică”. Cea neagră, în care puteai vorbi, era ”mașina de făcut voci”. Începutul perioadei interbelice se confundă cu o avalanșă a mecanizării care s-a abătut peste oameni, iar reacția lor la noua lume a fost, cel puțin pentru început, mai degrabă negativă.

Într-un articol superb publicat în 1922 în Cugetul Românesc, Tudor Arghezi aproape că scrie un poem al noii lumi, în care inițial subliniază latura romantică și utilitară a noilor invenții. Doar că, spre final, editorialul se transformă în distopie, iar ”tânărul nou”, tânărul interbelic carevasăzică, personajul central al scrierii, este descris de marele scriitor în termeni mai degrabă precauți și peiorativi. Iată: ”Tânărul nou e mai frumos decât părinții săi, dar mai mecanic și mai dur. El nu seamănă cu noi, cei care mai știm câteva cântece și ne mai lăsăm ademeniți de câteva slăbiciuni. Nu se plânge și pare să nu dorească nimic. Inteligența lui, sensibilă ca o balanță, e rece ca materia din care a fost construită. Copil matematic al unei Madone blindate, spiritul lui a supt o idealitate stranie din sânii ei de nikel și aluminiu.”

Deși încearcă să-și păstreze mintea deschisă, vechea generație de la începutul perioadei interbelice e cuprinsă de angoasa noilor descoperiri. Se simte nepotrivită, picată din cer, neadaptată, iar tehnologiile de ultimă oră precum telefonul, radioul sau automobilul sunt privite cu neîncredere, ca niște vestitori ai răului. Nu doar Arghezi a deplâns înlocuirea ”sufletului uman, pur, cu acela mecanizat”. Ieșirea din primul mare război a însemnat pentru mulți bucureșteni o perioadă de puternic șoc cultural. Din păcate atât pentru acea veche generație cât și pentru ”tinerii noi”, Arghezi va fi avut dreptate: noile mașini vor fi fost puse iarăși în slujba răului, doar două decenii mai târziu, când izbucnea un conflict planetar și mai cumplit, și mai nimicitor, și mai mecanizat.

Material realizat în cadrul „București-Centenar”- Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic