a

Aurora Păunescu, actriță: “Cred că e o putere a limbii și a locului, care mă face să mă simt bine in România”

- - 71- 414 vizualizari

Când era mică, Aurora voia să fie Maica Domnului, dar din cu totul alte motive decât cele la care vă gândiți dumneavoastră acum. Ia citiți cazul.

Andrei Crăciun

Drum. Aurora Păunescu, actriță. De unde vine Aurora și unde vrea ea să se îndrepte? Să privim un pic în urmă către devenirea sa. Cum s-a format actrița de astăzi?

Vin dintr-o copilărie clasică, marca ’90, colorată cu mulți vecini ciudați, copii nebuni și libertatea dintr-un oraș de provincie. Cam așa am dus-o până în adolescență, când a început un atac de întrebări inconfortabile si trăiri noi care m-au făcut să caut refugiul pe care l-am găsit în filme și în cărti. Era ok, dar nu aveam acces la alte filme decât cele de la TV, iar în felul ăsta m-am molipsit de o utopie tip happy-end marca Hollywood – de care nu mă mai vindec. Așa m-am hotărât că trebuie să fac film, am dat la UNATC, am intrat, m-am bucurat, m-am speriat, m-au speriat, m-am surprins, am jucat, Jitea, Alexandru Jitea, Yom Kippur, și…. în legatură cu unde merg, să nu fie spre odihnă si complacere, atât. 

Spectacole. Să mergem și mai departe. În ce spectacole ați jucat în stagiunea trecută și ce urmează în această toamnă/iarnă? Unde să vină publicul spectator să o vadă pe Aurora apetitul odată deschis după citirea interviului?Stagiunea trecută, am jucat două ultime spectacole la Teatrul Metropolis, « Paganini » în regia lui Mick Davis și « Zece pentru New York » de Lia Bugnar. Am avut o premieră, la Teatrul Evreiesc de Stat, « 1916 » în regia lui Alexandru Berceanu și iarna asta doar cu spectacolul ăsta o voi trece. La primăvară, doi boboci, unul pe scenă și unul din ecran. 

Video. Carieră internațională, filme de cinema, seriale de televiziune – cum stăm cu consacrarea în lumea video?

Se mai întâmplă ocazional să mai apar printr-o reclamă, printr-un serial sau să bântui cu vocea pe Disney. Am avut și o premieră anul ăsta, cu « Miss Sueno », un scurt-metraj în regia lui Radu Potcoavă, marca Wearebasca. Ne-am cam plimbat pe la festivaluri, am luat și un « marele premiu », n-a fost deloc rău.

Țara. Ce relație are Aurora cu țara noastră? Se simte bine aici, îi place, vrea să emigreze și să nu mai audă de noi niciodată? Cum vede ea viitorul României? Și mergând și mai departe, cu lumea cum stăm – ne îndreptăm într-o direcție greșită? 

Cred că e o putere a limbii și a locului, care mă face să mă simt bine in România, dar când ma întorc din altă țară, mă lovește tare lipsa… nici nu știu de unde să încep, a educației de exemplu ( și nu blamez individul ci sistemul). Atunci toată treaba asta cu naționalitatea care e o convenție sună foarte valabil, și îmi vine să fug și să mă simt ca acasă în Islanda, undeva. Deși decât să ma duc până acolo pot la fel de bine să mă retrag la noi undeva la țară, la câtă atenție oferim mediilor rurale, nu cred că mă întâlnesc cu sistemul decât la vot, când vine preotul cu elicopterul după mine.

Cetatea. Implicare civică, cetățenească. Votează Aurora? Protestează? Se implică în viața cetății? Cum și de ce? 
Votează, protestează și se implică în viața cetății, mai puțin decât ar vrea dar mai mult decât o făcea anul trecut cu siguranță, raportul sper să tot crească. De ce? Pentru că sunt responsabilă de lumea în care trăiesc, pentru că nu sunt mulțumită cu ea și aș vrea să o aduc mai aproape de cum aș vrea să fie. Am început cu un voluntariat la Ajungem Mari, în centrele de plasament. E un ac în carul cu fân, dar e un gând, că dacă am face toți o activitate dezinteresată (financiar măcar) sigur ne-ar fi mai bine. Ei, eu sunt acolo, aștept să ne prindem toți de asta. Și mă gândesc și la ceva implicare civică voluntară mai activă dar nu prea mă hotărăsc la ce ușa să bat. 

Idoli. Are Aurora idoli? Către cine se îndreaptă privirile admirative ale actriței? Ca cine voia să fie atunci când era mică?

Cand eram mică voiam să fiu Maica Domnului, nu eram religioasă, dar așa speram să stau lângă Iisus la Marea Judecată și să decidem împreună cine și unde merge. În rest eram un copil destul de cuminte. Acum, fac tot felul de idolatrii față de gândurile oamenilor, proaspăt m-a obsedat Julio Cortazar, Salman Rushdie și acum Hobbes. 

Tineret. Ce tineri ne recomandați din lumea noastră artistică, să-i promovăm în site-ul nostru, să vadă cetățeanul că nu mai avem noi actorii de altădată, dar îi avem pe cei de acum, ceea ce nu e tocmai puțin lucru. Cuvânt de încheiere, povață pentru cei care vin din urmă, de ce nu? Mulțumesc.

Dacă i-aș numi pe toți, aproape că n-ar mai fi recomandare, dar o listă
lungă de nume. Aș recomanda mai ușor spații, sau trupe, în care îmi pare că tineretul activează într-un fel aparte azi – Centrul Replika și Teatrul Mic. Și Macaz.
Povață pentru cei care… ? Mi-e greu să mă gândesc la sfaturi. Știu că eu nu le-am ascultat niciodată până nu le-am învațat singură, oricât de bune și de strategic bine plasate au fost. M-aș bucura ca tineretul (de toate vârstele) să nu piardă vremea copiind. Decât, eventual, întru-un mod asumat, ceea ce admiră.

CITAT
Cand eram mică voiam să fiu Maica Domnului, nu eram religioasă, dar așa speram să stau lângă Iisus la Marea Judecată și să decidem împreună cine și unde merge. În rest eram un copil destul de cuminte.
Aurora Păunescu, actriță

71 recommended
414 vizualizari
bookmark icon
Alte articole de

Andrei Craciun