,,Nu este vorba despre idei. Este vorba despre idei care devin realitate”, spunea Scott Belsky, cofondator Behance. Iar motto-ul lui ar putea fi aplicat cu succes și în cazul lui Nicușor și Cristinei, doi adolescenți din Moinești care au creat primul HUB din oraș.
Sunt în clasa a XI-a și vor să fie un exemplu pentru generațiile de tineri din comunitate. HUB Moineştenii este proiectul pe care îl coordonează cei doi și care le oferă cadrul ideal elevilor din zonă să se dezvolte personal și profesional.
Cum a luat naștere proiectul pe care îl coordonați în prezent HUB Moinești?
Cristina: Totul a început în luna ianuarie, mai exact pe 24 ianuarie, am avut ocazia să participăm la Insight-Online Inovation Bootcamp, un proiect nou prin intermeniul căruia am ajuns să ne cunoașteam mai bine comunitatea. Practic, sarcina noastră a fost aceea de a face interviuri cu tinerii de vârsta noastră, iar pe baza răspunsurilor să identificăm o problemă cu care se confruntă adolescenții din Moinești. După analize riguroase, am ajuns la concluzia că elevii ar trebui să beneficieze de un cadru non-formal, care să le permită desfășurarea unor activități de dezvoltare personală, de exersare a gândirii creative, de gestionare a emoțiilor, un loc în care pot cunoaște tineri carismatici, dornici de învățare și de schimbare! Astfel, a apărut HUB-ul nostru, din dorința de a-i ajuta pe ceilalți și din nevoia de a împărtăși cunoștințele acumulate pe parcursul celor trei ani de liceu.
Cum au fost primele întâlniri pe care le-ați avut? Câți tineri au fost prezenți, unde s-au desfășurat?
Nicușor: Prima întâlnire s-a desfășurat la sala Bibliotecii Municipale “Ștefan Luchian” într-o zi de joi, mai bine spus în ultima zi a primului semestru. Ne-a fost greu să găsim participanți și să stabilim o oră cu aceștia, dar până la urmă totul a fost bine. Am reușit să aducem zece participanți la prima sesiune. Ușor, ușor, proiectul nostru a prins contur, am reușit să ne cunoaștem mai bine și să atragem mai mulți elevi în activitățile pe care le desfășurăm.
Ce se întâmplă la reuniunile voastre? Ce activități desfășurați și cum vă ajută să vă dezvoltați în viața de zi cu zi?
Nicușor: Sesiunile noastre diferă de la una la cealaltă. Prima sesiune a fost despre cunoaștere, a doua despre valori personale, a treia despre inteligența emoțională și a patra sesiune despre team building. De exemplu, la sesiunea a patra, care a avut loc în martie, am luat parte la mai multe jocuri de lucru în echipă, am învățat să medităm, am organizat și un treasure hunt în bibliotecă, iar participanții au rămas profund surprinși. Din păcate, la această sesiune au participat doar opt tineri, însă feedback-ul de la finalul zilei ne-a motivat și ne-a determinat să continuăm cu noi proiecte.
Cristina: Potențialul nostru, al tuturor este infinit și putem realiza lucruri mărețe dacă lucrăm împreună
Ce înseamnă pentru voi să coordonați acest proiect în orașul în care trăiți? Un oraș mic, dar cu idei mari
Cristina: Suntem foarte încântați de faptul că am putut realiza un astfel de proiect în orașul nostru. Tinerii sunt foarte receptivi și dornici de schimbare, iar asta ne motivează foarte mult. Simțim că micile noastre idei și inițiative contribuie chiar în acest moment la crearea ,,lumii ideale“ la care noi aspirăm, o lume în care toți oamenii sunt fericiți. Dacă gândim prea departe? Nu cred. Potențialul nostru, al tuturor este infinit și putem realiza lucruri mărețe dacă lucrăm împreună.
Câți tineri numără comunitatea voastră în prezent și ce planuri aveți în viitor?
Nicușor: În prezent avem 14 membri la HUB urmând ca pentru următoarele grupe să avem 20-25 de membri pentru a lua amploare și pentru a ne face auziți.
Cum vedeți sistemul de învățământ din Românie, iar dacă ați avea puterea să schimbați lucruri, ce ați vrea să schimbați?
Cristina: Din punctul meu de vedere, sistemul de învățământ din România necesită îmbunătățiri. Având în vedere faptul că umanitatea se dezvoltă cu o viteză impresionantă, noi trebuie să ne adaptăm noilor condiții de viață. Majoritatea elevilor sunt nemultumiți de informațiile irelevante care sunt predate în școli și care nu mai corespund nevoilor acestui secol. Lumea este într-o continuă schimbare și nu ne permitem să stagnăm. Un lucru pe care l-aș implementa ar fi ideea de ,,adaptabilitate“, pe care trebuie să o cunoaștem și să o practicăm în viața de zi cu zi. Cu alte cuvinte, noile generații trebuie să învețe cum să reacționeze la schimbarea care va fi inevitabilă în următorii ani, cum să își gestioneze emoțiile și cum să trăiască cât mai sănătos, atât fizic cât și psihic.
Cum vedeți societatea în care trăiți, cât de atenți sunt tinerii la lucrurile care se petrec în jurul lor?
Nicușor: Comunitatea în care trăiesc o văd cu un mare potențial de dezvoltare chiar dacă este o stațiune turistică, mereu este loc de mai bine. Implicarea tinerilor din Moinești este destul de amplă, dar mereu și mereu sunt aceiași elevi. Avem nevoie de cât mai mulți elevi implicați la fiecare activitate. Tinerii din comunitate sunt receptivi, în mare parte, la ce se întâmplă în comunitate, dar mai trebuie dezvoltată această latură astfel încât fiecare adolescent din comunitate să beneficieze de aceste activități care sunt cu și despre ei.
Ce le lipsește tinerilor din România? Unde ar trebui să lucreze mai mult, ce lucruri ar trebui îmbunătățite?
Cristina: Pentru ca lucrurile minunate să se întâmple, tinerii trebuie să iasă din zona lor de confort și să creadă în visurile lor. Acest lucru nu este ușor deoarece necesită multă motivație, iar obstacolele întâlnite îi pot face pe aceștia să “bată în retragere”. Din fericire, tinerii își doresc să facă o schimbare și sunt deschiși la inițiativele din jurul lor. Consider că dorința de afirmare pe care o au este un avantaj, fiind primul pas spre construirea unui viitor cât mai strălucit.
-Aveți un motto-u după care vă ghidați?
Cristina: Motto-ul după care ne ghidăm este următorul: „Dă 100% în ceea ce faci, indiferent ce faci! Dă 100% când muncești! Dă 100% când iubești! Dă 100% când înveți! Dă 100% când te distrezi! Dă 100% când ajuți! Dă 100% chiar și când te relaxezi! Doar când dai sânge să nu dai 100%! Cuvintele îi apartin lui Lorand Soares Szasz, unul dintre cei mai mari antreprenori, autori, business coach și traineri romani la ora actuală.
Ce vă motivează în viața de zi cu zi?
Cristina: Motivația mea vine din dorința de a aduce o schimbare. Trăim pe această planetă minunată, casa noastră și ar trebui să învățăm să trăim cât mai armonios, să empatizăm cu cei din jurul nostru, să ne susținem reciproc și să înțelegem faptul că atunci când am venit pe acest pământ, nu am venit cu nimic în afară de suflet, iar lucrurile materiale sunt luate ,, în chirie“, nu sunt ale noastre ci ale Universului pentru că nu vom pleca de aici cu ele. În schimb doar experiențele de viață, echilibrul interior, armonia, bunătatea, relațiile autentice ne vor rămâne pe veci.
Care sunt principale trei lucruri pe care ați vrea să le schimbați în societate. De ce?
Nicușor: Comunitatea perfectă nu poate fi, deoarece noi, oamenii, vedem lucrurile diferit și fiecare le percepe după cum îi este voia, mereu o să existe cel puțin o persoană căreia nu o să îi placă comunitatea. În primul rând, mi-aș dori să schimb (dacă aș putea) mentalitatea oamenilor. Majoritatea oamenilor sunt focusați pe aspectul fizic și pe funcția înaltă pe care o dețin. În orașul nostru totul este monoton, aceleași evenimente în fiecare an, aceleași activități. Generația noastră se plictisește repede și avem nevoie de schimbări cât mai repede.
Cum ați descrie România, dar elevii români?
Cristina: România este o țară minunată și prefer să îi privesc întotdeauna părțile ei bune. Același lucru îl pot spune și despre elevii români. Precum Maica Tereza afirma:,,Am fost odată întrebată de ce nu particip la demonstrații anti-război. Am spus că nu o voi face niciodată, dar de îndată ce se va face un raliu pro-pace, voi fi acolo “. Citatul conferă o perspectivă subtilă a faptului că schimbarea pe care ne-o dorim nu este un rezultat al defectelor noastre, însă un efect pozitiv l-ar putea avea încurajarea lucrurilor pozitive, a calităților pe care le avem cu toții.