De vorbă cu istoricul Anita Sterea despre atracțiile arhitecturale din Oradea, oraș inclus în reţeaua europeană a oraşelor Art Nouveau alături de Barcelona sau Bruxelles, dar și despre farmecul caselor boierești din București sau despre reședințele reginei Maria, a cărei imagine continuă să ne fascineze.

ORADEA. Din 4 septembrie, țineți la Fundația Calea Victoriei un atelier online despre „Oradea, orașul Art Nouveau”. Cum ați ales să vă opriți asupra orașului din vestul țării și prin ce atrage azi arhitectura acestuia?

Am descoperit Oradea acum trei ani, iar de atunci citesc orice îmi cade în mană despre arhitectura și istoria acestui oraș. Este un oraș care astăzi ne arată nouă că se poate şi în România, dacă există viziune şi dorinţa de a salva trecutul pentru viitor. Este un oraş care face parte din reţeaua oraşelor europene Art Nouveau alături de oraşe ca Barcelona sau Bruxelles. Oradea merită descoperită, iar prima mea invitaţie a fost de a descoperi oraşul alături de cursanţii fundaţiei printr-un eveniment online.

PALATELE DIN ORADEA. Palatul Baroc, Palatul Vulturul Negru, Palatul Episcopal Greco-Catolic, Palatul Apollo, Palatul Primăriei – ce au special palatele orașului?

Palatele din Oradea cuceresc printr-o restaurare atent executată, care oferă astfel oraşului o formă unitară. Fie ca vorbim de clădiri baroce ridicate acum 300 de ani sau de clădiri în stil secession de început de secol XX, toate aceste palate surprind prin cum sunt astăzi puse în valoare, oferind în egală măsură un exemplu de bune parctici privind păstrarea, conservarea şi promovarea patrimoniului naţional.

PATRIMONIUL EVREIESC. Atelierul se oprește și asupra patrimoniului lăsat de comunitatea evreiască, așadar care sunt cele mai importante aspecte ale moștenirii evreiești în Oradea?

Comunitatea evreiască a fost numeroasă în Oradea, având un rol comercial important şi punându-şi amprenta asupra patrimoniului arhitectural. Printre cele mai importante construcţii ridicate de comunitatea evreiască aş aminti Sinagoga Mare Ortodoxă şi Sinagoga Neologă Sion, ambele ridicate în secolul al XIX-lea, iar astăzi sunt frumos restaurate şi redate comunităţii orădene.

CASE BOIEREȘTI DIN BUCUREȘTI. Tot în această toamnă, țineți și un atelier despre casele boierești din București, unele dintre ele prea puțin cunoscute publicului larg. Ce vom descoperi odată ce aflăm poveștile acestora?

Cursul despre Case boiereşti din Bucureşti este poate unul dintre cursurile cele mai de succes de la fundaţie, fiind iubit de publicul larg. Cursul este organizat în trei întâlniri unde discutăm de case cunoscute şi mai puţin cunoscute din oraș şi le aflăm pvestea. În programul cursului am inclus peste 30 de case despre care povestim, printre care şi casa lui Ionel Brătianu, Theodor Aman, Ion Mincu sau Miţa Biciclista.

PALATELE REGINEI MARIA: De la Bran, la Balcic este un alt atelier la care publicul va putea participa în curând la Fundația Calea Victoriei. Imaginea reginei Maria continuă să ne fascineze, căror aspecte considerați că se datorează această fascinație? Și, bineînțeles, cum o putem redescoperi pe regina Maria prin intermediul locurilor care i-au găzduit existența?

Regina Maria este un personaj foarte prezent în societatea contemporană, iar asta nu poate decât să mă bucure. Am gândit acest eveniment pentru a o identifica pe Regină în intimitatea sa, în spaţiul în care locuia sau îşi petrecea timpul liber. Spaţii care trec la propriu prin mâna Reginei, ea fiind prezentă în procesul de amenajare interioară la majoritatea palatelor. Este interesat cum dorinţele ei privind timpul liber se schimbă odată cu înaintarea în vârstă. Evenimentul este un periplu prin palatele Reginei, cu poveşti din memoriile ei despre aceste reşedinţe, despre cei care îî erau alături, despre momente în familie şi decizii istorice.

VILA REGALĂ DE LA MAMAIA. Una dintre reședințele reginei Maria despre care poate că se vorbește cel mai puțin este castelul de la Mamaia, care nu a avut deloc o soartă fericită. Care este povestea vilei regale de la Mamaia, cât de interesantă este din punct de vedere istoric și ce s-ar putea face pentru acest obiectiv?

Vila regală de la Mamaia este construită în perioada interbelică, la cererea Reginei Maria, fiind inaugurată în anul 1926. Este locul unde îşi petrecea vacanţele vara Regele Mihai alături de mama sa, Regina Elena. Este reşedinţa unde Maria era vizitată de fetele ei, însă locul va fi lăsat de Regină către Elena, mama lui Mihai, Maria preferând mai mult Balcicul. Din păcate, astăzi vila este într-o fază avansată de degradare, după ce de-a lungul anilor a găzduit restaurante sau cluburi de noapte. Vestea bună este ca statul este pe cale să o reobţină şi sperăm să o salveze de la ruinare şi mai apoi să o integreze în programul cultural de la Marea Neagră.

ISTORIE. Cum vedeți interesul românilor pentru istorie în zilele noastre?

Cred că există interes. Am avut în vară un curs de istorie pentru adolescenţi şi m-am bucurat să văd mulţi tineri dornici să descopere istoria românilor. Copii care citiseră mult despre istorie. Văd că sunt din ce în ce mai multe cărţi de istorie publicate de edituri, mai ales cărţi de memorii sau jurnale, iar asta înseamnă că există cerere. Acelaşi lucru este valabil pentru filmul sau documentarul istoric, prezent pe foarte multe platforme. Interesul există, dar poate l-aş vedea un pic mai mult structurat.

„Palatele din Oradea cuceresc printr-o restaurare atent executată, care oferă astfel oraşului o formă unitară. Fie ca vorbim de clădiri baroce ridicate acum 300 de ani sau de clădiri în stil secession de început de secol XX, toate aceste palate surprind prin cum sunt astăzi puse în valoare.”
Anita Sterea, istoric