Proiectul „Școala ta, tradiția ta” îi învață pe copii despre valorile României și despre tradițiile țării în care s-au născut.
De exemplu, elevii implicați în acest proiect au întâlnit meșteri populari și au aflat ce înseamna să fii fierar. Apoi, au învățat să lucreze cu lutul.

Programul promovează patrimoniul cultural al României în școli și-i ajută pe cei mici să înțeleagă mai bine valorile națională. „Vreau să schimb ceva în viața noastră și aș vrea ca toți tinerii să facă chestia asta, deoarece , pentru că la urma urmei este țara noastră”, spune Maria.

„Aș vrea să ajut la restaurarea mai multor locuri din România. De exemplu, cetățile lui Vlad Țepeș sunt într-o stare deplorabilă. De exemplu, dacă mergeți la Palatul Voievodal de la Târgoviște, la Poenari sunt doar niște ruine. Sunt locuri din România care merită să fie restaurate, merită să fie reconstruite și merită să fie vizitate de mii de oameni, de sute de mii de oameni, milioane de oameni. Trebuie doar să muncim și să arătăm că ne pasă”, spune Horia.

„Aș vrea să îi fac pe oameni să creadă ceea ce fac toți și să simtă, nu doar să le placă ceva și să… să fie una cu lucrul”, spune Mihai.

„Unele lucruri nu sunt suficient de valorificate pe cât ar trebui să fie. Sunt lucruri foarte frumoase care ne reprezintă ca popor și ne reprezintă cultura”, crede Maria.

„După părerea mea, tradițiile definesc un popor. Un popor fără tradiții e un popor fără suflet, iar un popor fără suflet e un popor care nu există. De-asta consider că ceea ce am învățat astăzi este foarte important”, e de părere Horia.

Dacă tânăra generație privește România cu optimism, pentru nea Ion, unul dintre meșterii invitați, devalorizarea meșteșugurilor populare este o dezamăgire.
Generația tânără are alte preocupări.

Cu toate acestea, Virgil Scripcariu încearcă să le insufle copiilor dragostea față de tradițiile și frumusețile țării.

„Vizita conștientă în locurile istorice este o dramă. Pentru că îți dai seama că, într-un interval foarte scurt, s-au distrus niște valori. Cred că vizitele noastre ar trebui să fie culturale. Adică când mergem undeva, în primul rând să nu fotografiem doar casa, să încercăm să înțelegem de ce arată casa aceea într-un fel”.

Obiective și obiceiuri valoroase din 42 de localități și zone din România sunt incluse, în total, în patrimoniul mondial. Anul acesta, în luna iulie, nouă păduri din fag, printre care cele de la Izvoarele Nerei, Masivul Cozia și Codrul secular Slătioara, au fost adăugate pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO.

Digi24.