Oana Crucioi, o româncă stabilită în Monaco, lucrează la o firmă de yachting, ca director informatic. În domeniul IT, computerele sunt schimbate la fiecare 3-4 ani, asta deși ele merg perfect.

Așa că Oanei i-a venit ideea de a le refolosi. Adică, să fie „curățate” de informații, să reinstaleze programul de soft și să le doneze unor oameni care chiar au nevoie.

„În acea perioadă, lucram într-o firmă în Monaco pentru care confidențialitatea datelor era primordială. Deci, când am schimbat materialul, am descoperit că procedura normală era distrugerea fizică a discurilor și trimiterea computerelor la entrul de colectare pentru a fi distruse.

Computerele erau în stare perfectă de funcționare. Când sunt cumpărate, modelele sunt întotdeauna de ultimă generație, deci după 3-4 ani rămân la un nivel foarte bun. Am refuzat să le arunc și am propus managementului firmei să le procesez eu în afara programului. Au fost de acord, deci m-am ocupat de ștergerea datelor și reinstalarea sistemelor”, a declarat Oana, pentru viitorulromaniei.ro

Mama ei, care lucra în învățământ, a ajutat-o să identifice câteva școli din România care ar avea nevoie de echipament.

Însă mai era problema transportului. La un moment dat, s-a gândit că singura posibilitate de a le aduce în România era să ia câte unul în bagaj, de fiecare dată când venea acasă.

„În final, o firmă din România a găsit un camion care a transportat materialul, după care am mers și am distribuit echipamentul în școli. A trebuit să înregistrez asociația pentru a putea formaliza acordurile și organiza în mod corect transportul”.

De aici, totul a mers de la sine.

A aflat că majoritatea firmelor din Monaco aveau aceeași problemă cu echipamentul informatic, așa că a structurat un proces prin care putea să salveze și computerele celorlalte companii.

„Am creat asociația în 2009 în Franța și în 2010 în Monaco, pentru a recupera materialul informatic al firmelor din regiune, pe care îl trimit școlilor și orfelinatelor din țările sau zonele în dificultate.

Cu timpul, am încheiat parteneriate CSR cu anumite grupuri, care ne oferă materialul pe care îl schimbă. Cu ajutorul administrației publice din Monaco, stocăm materialul până în momentul în care organizăm proiecte”, spune Oana.

Acum, asociația ei s-a extins și colaborează cu alte asociații, cu ajutorul cărora oferă echipamente în școlile și orfelinatele pe care ele le deschid sau le administrează, în principal în Africa și Brazilia.

Proiecte pentru România

„Când am ocazia, organizez și proiecte direct cu școlile locale. În decembrie, anul trecut, am reușit să aducem echipamente și în liceul Alexandru Vlahuță, din Rîmnicu Sărat”.

Autoritățile din Monaco sprijină acest tip de inițiative, așa că după primele proiecte, guvernul a invitat asociația Oanei la întâlnirile organismelor de solidaritate internațională.

„Proiectele în aceste țări nu sunt ușor de organizat, datorită contextului politic și administrativ, deci fără ajutorul autorităților de aici sau al altor organizații deja implantate local in zonele respective nu as fi putut organiza transporturile”, spune Oana.

„Firmele unde am lucrat au fost întotdeauna deschise și au sprijinit acest tip de inițiative. Am fost la diferite manifestații umanitare internaționale și am câștigat premii cu proiectele prezentate.

În ultimii ani responsabilitățile profesionale au crescut, limitând timpul pe care îl puteam dedica asociației. A fost momentul in care a trebuit sa revăd activitatea asociației. Nu am vrut sa abandonez, și in consecință a trebuit sa reorganizez acțiunile.

Am structurat procesul in mod simplificat, lucrând cu parteneri care au preluat faza de formatare și configurare. Am încheiat acorduri cu grupuri mari care oferă un volum important de material, pentru a asigura omogenitatea parcurilor pe care le instalam. În prezent, organizez in medie doua mari proiecte pe an, cu un volum între 100 și 250 de mașini pe proiect, plus mici acțiuni regulate cu parteneri care intervin periodic in Africa (Etiopia, Maroc, Madagascar)”.

Asociația a luat o mare amploare, așa că fără sprijinul voluntarilor, printre care și fratele ei, cel care e prezent la toate acțiunile la care Oana nu poate ajunge, nu ar fi putut să continue atât de multe proiecte de-a lungul anilor.