Tânăra artistă are o relație de love-hate cu România. Și spune că, dacă ar fi ușor, nu ar mai fi așa de frumos. Iată.
Andrei Crăciun
Drum. Anca Pascu, actriță. De unde vine Anca și unde vrea ea să se îndrepte? Să privim un pic în urmă către devenirea sa. Cum s-a format acrița de astăzi?
Drumul meu în actorie a început în clasa a 9-a când am intrat în trupa de teatru a liceului. Pe atunci nu credeam că voi ajunge să fiu actriță deoarece de mică îmi doream să-mi construiesc o carieră în dans. Dar la un moment dat, prin clasa a 11-a, am simțit să renunț la dans și să mă ocup exclusiv de actorie. După aceea am urmat cursurile de licență și masterat în cadrul Universității de Arte “George Enescu” timp în care am colaborat cu Teatrul Național din Iași, Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani și am făcut parte din mai multe proiecte de teatru independent. După terminarea masteratului am plecat câteva luni din țară, iarcând m-am întors au urmat 5 luni de “stat pe tușă“ deoarece nu mai aveam niciun proiect în desfășurare. Atunci am luat decizia să mă mut în București și bine am făcut. Încet, încet au apărut proiecte, am mers la castinguri și am început din nou să joc.
Spectacole. Să mergem și mai departe. În ce spectacole ați jucat în stagiunea trecută și ce urmează în această toamnă/iarnă?Unde să vină publicul spectator să o vadă pe Anca apetitul odată deschis de citirea interviului?
Stagiunea trecută, la Teatrul Tudor Vianu, am jucat în următoarele spectacole: “Crima din Orient Express”, regia Felix Crainicu, “ Îndrăgostiții de la ora nouă seara” regia Mircea Crețu, “Omul care aduce ploaia” regia Cosmin Crețu, “Pune-ți o dorință” regia Virginia Vasilache și “Trei frați gemeni veneţieni”, regia Mircea Crețu. Tot stagiunea trecută, am colaborat cu Circul Metropolitan din București la spectacolul“ Alice înȚara Minunilor” în regia lui Octavian Jighirgiu, un spectacol cu totul deosebit , care se joacă și în această stagiune. De asemenea, la Teatrul Tudor Vianu, publicul mă poate vedea în două spectacole noi: “Amor cu repetiţii”, regia Mihai Panaitescu și “Asediul Veneţiei”, regia Michelle Modesto Casarin.
Video. Carieră internațională, filme de cinema, seriale de televiziune – cum stăm cu consacrarea în lumea video?
Din păcate în lumea filmului nu am intrat încă, dar îmi doresc foarte mult.
Țara. Ce relație are Anca cu țara noastră? Se simte bine aici, îi place, vrea să emigreze și să nu mai audă de noi niciodată? Cum vede ea viitorul României? Și mergând și mai departe, cu lumea cum stăm – ne îndreptăm într-o direcție greșită?
Relația mea cu țara noastră , hmm… cred că e o relație love-hate. Nu mă simt bine tot timpul, nu îmi place tot timpul, dar, cu toate astea, nu vreau s-o părăsesc.
La sfârșitul anului doi de masterat am fost plecată cu programul “Work and Travel” în America, am stat câteva luni acolo, am lucrat, am vizitat, m-am bucurat de experiență, dar nu mă puteam imagina mutându-mă de tot. Cred cu tărie că situația țării poate fi una mai bună pentru că am încredere în generația tânără, care pune lucrurile în mișcare.
Cetatea. Implicare civică, cetățenească. Votează Anca? Protestează? Se implică în viața cetății? Cum și de ce?
Da, votez, protestez și mă implic. Instituția cu care colaborez de mai bine de doi ani organizează cu regularitate acțiuni civice, la care am participat. De exemplu, în fiecare an, în apropierea Crăciunului, strângem haine, jucării și dulciuri pentru copiii defavorizați. Genul acesta de acțiuni sunt importante atât pentru comunitate, cât și pentru mine, îmi dau plăcuta senzație că aparțin.
Idoli. Are Anca idoli? Către cine se îndreaptă privirile admirative ale actriței? Ca cine voia să fie atunci când era mică?
Idoli nu am, în schimb sunt mulți oameni pe care îi admir foarte tare și care mă inspiră, cum ar fi: Marilyn Monroe, Christoph Walz, Marion Cotillard, Tim Burton, Helena Bonham Carter și Meryl Streep. Nu îmi amintesc să fi vrut să fiu ca cineva când eram mică, dar știu că îmi plăcea foarte tare de profesoara de balet și visam să învăț să dansez așa cum o făcea ea.
Tineret. Ce tineri ne recomandați din lumea noastră artistică, să-i promovăm în site-ul nostru, să vadă cetățeanul că nu mai avem noi actorii de altădată, dar îi avem pe cei de acum, ceea ce nu e tocmai puțin lucru. Cuvânt de încheiere, povață pentru cei care vin din urmă, de ce nu? Mulțumesc.
Sunt foarte mulți tineri artiști care merită promovați. Eu am să aleg să îi recomand pe: Evelyn Marcu, Dana Stîngă, Ana Sivu-Daponte, Laura Voicu, Oana Dragne, Teodora Păcurar, Raluca Botez, Șerban Chițu, Vlad Bânzoiu, Vlad Teodorov, Robert Poiană, Dani Ionescu, Bogdan Florea. Sunt colegii mei de la Teatrul Tudor Vianu din Giurgiu, niște actori foarte talentați, care se dăruiesc cu pasiune meseriei, și pe lângă toatea cestea, sunt și niște oameni foarte frumoși care merită să fie văzuți.
CITAT
Povață pentru cei ce vin din urmă nu am, cel mult le-aș spune ce îmi spun și mie când lucrurile nu sunt tocmai roz, și anume că nu ar fi atât de frumos dacă ar fi ușor.
Anca Pascu, tânără actriță