Fiti generosi, impartiti acest articol si pe…Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Theodora Torcea, o tânără din satul Osica de Sus, judeţul Olt, este studentă în ultimul an la Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii Glasgow. Înainte de a fi admisă la universitatea scoaţiană a fost un elev model, cu rezultate deosebite în gimnaziu şi liceu, promovând examenul de bacalaureat cu notă maximă.

Pe parcursul celor patru ani de facultate, Theo a lucrat la numeroase proiecte academice alături de cercetători de renume atât în domeniul ingineriei, cât și al matematicii aplicate. S-a ocupat deopotrivă de organizarea celei mai mari conferințe de fizică și astronomie din Marea Britanie și a coordonat activitatea unei conferințe de matematică. Teoria învăţată în facultate o pune acum în practică pentru a rezolva probleme industriale şi de aerodinamică. În prezent participă la construirea unui prototip de biosenzor pentru a ajuta persoanele predispuse bolilor cardiovasculare.

Se implică inclusiv în proiecte de voluntariat organizate de Consiliul Studenților și de diferite organizaţii de caritate. Când nu se află în bibliotecă pentru a lucra la proiectele sale, în timpul liber practică aikido și dans sau călătoreşte. Este pasionată de limba și cultura chineză, iar în 2016 a fost desemnată finalistă a concursului pentru Excelenţă Academică în Străinătate organizat de Liga Studenţilor Români în Străinătate (LSRS).

În octombrie va începe un master în matematică aplicată, fiind acceptată atât la Universitatea din Cambridge, cât și la Oxford. „Încă nu am decis ce ofertă voi accepta”, spune tânăra matematiciană, care vrea ca după masterul din Anglia să facă şi doctoratul.

photo-3

Cititorii noştri sunt curioşi să te cunoască, Theodora, aşa că eşti liberă să te prezinţi.

Am urmat cursurile școlii primare și gimnaziale la liceul din Osica de Sus, după care m-am mutat în Caracal, unde am studiat la Liceul Teoretic Mihai Viteazul, profilul matematică-informatică bilingv engleză. Am absolvit liceul în 2013 și am promovat examenul de bacalaureat cu media 10, începand în același an cursurile Universității din Glasgow, Facultatea de Matematică, pe care o urmez în prezent pentru încă două luni, până la absolvire. Mi-a plăcut studiul și am fost atrasă de științele exacte, în special matematica, participând la diverse concursuri și olimpiade școlare încă din școala primară. Am fost întotdeauna suținută  de familia mea, cu ajutorul căreia am ajuns la performanțe deosebite. Matematica a rămas materia care m-a pasionat dintotdeauna și îmi doresc să continui în acest domeniu.

În ce împrejurări te-ai îndrăgostit de matematică?

Matematica m-a atras încă din clasele primare. Am participat la toate concursurile de matematică organizate în școală, iar părinții mei au înțeles pasiunea mea, așa că m-au încurajat și am continuat să o studiez aprofundat. Mai târziu, în anul doi de facultate, am urmat un curs de matematică aplicată, predat de un renumit cercetător, care mi-a insuflat şi mai tare dragostea pentru această disciplină.

Cum ai ajuns să fii studentă în Marea Britanie?

De când am început liceul mi-am dorit să studiez în străinătate, întrucât mi s-a părut o experiență excelentă să învăț într-un sistem educațional diferit. Fiind la un profil bilingv, am avut oportunitatea de a aprofunda limba engleză, obținând nota „A” la examenul de limbă Cambridge. Pe lângă modul în care era predată matematica, eram interesată și de cercetare, aşa că am folosit aceste criterii și am aflat de Univeritatea din Glasgow. Modulele oferite în cadrul programului de studii mi s-au părut foarte interesante, iar posibilitatea de a lucra în diferite proiecte și de a vedea cele mai recente descoperiri din domeniu au fost factorii care m-au convins să aleg Marea Britanie.

Totuşi, de ce Glasgow?

Structura universităților din Scoția oferă o mare flexibilitate în alegerea cursurilor, astfel încât în anii 1 și 2, pe lângă matematică, am studiat şi statistică, și economie. Ştiam de această facultate dinainte, iar departamentul de matematică are o tradiție veche atât în predare, cât și în cercetare. Universitatea din Glasgow era în top zece al celor mai bune facultăți de matematică din Marea Britanie în momentul când am aplicat. Am primit o ofertă în mai puțin de o săptămână de la data aplicării, așa că am acceptat-o imediat. În plus, taxele pentru învățământul universitar sunt acoperite în Scoţia de o agenție guvernamentală, care acordă împrumuturi nerambursabile studenților europeni.

Ai ajuns în Scoţia cu aşteptări ridicate. Rezultatele academice au fost pe măsura aşteptărilor?

Am fost foarte încântată să descopăr atitudinea deschisă și relațiile de pietenie ale profesorilor cu studenții. Am obținut premii importante datorită rezultatelor academice, de exemplu premiul Ford-Forrest acordat studentului cu cea mai mare medie din clasă și premiul Dougall pentru rezultate excepționale în matematică. De asemenea, anul trecut am fost nominalizată în topul celor mai buni 50 studenți la matematică în Marea Britanie, primind o invitație la o școala de vară organizată de Societatea Londoneză de Matematica. Aceasta a avut ca scop introducerea disciplinelor moderne ale matematicii, sesiuni de rezolvare de probleme, precum și colocvii susținute de matematicieni importanți care și-au prezentat cele mai recente descoperiri.

2

Ca studentă ai avut o activitate intensă, fiind concentrată pe studiul teoretic, dar şi pe aplicarea practică a matematicii. Ce alte preocupări ai avut în facultate?

Pe lângă cursuri şi cercetare, o mare parte a timpului liber am petrecut-o organizând diferite evenimente. Spre exemplu, anul trecut am fost director de sponsorizări în cadrul celei mai mari conferințe de fizică și astronomie organizată de studenți din Marea Britanie și Irlanda de Nord. Am lucrat într-o echipă, alături de studenți la fizică și astronomie, fiind implicată în strângerea de fonduri necesare derulării conferinței. Anul acesta sunt coordonator de evenimente pentru Mathscon, o conferință națională organizată de studenți în Londra.

Câteva proiecte de cercetare la care ai lucat?

Am primit o bursă pentru a colabora cu doi cercetători din cadrul Facultății de Inginerie din Glasgow. Deşi am fost singura dintre aplicanți care nu făcuse inginerie, am fost selectată pentru a studia timp de zece săptămâni instabilitățile termoacustice în turbomașini și motoarele avioanelor. Cel de-al doilea proiect de cercetare mi-a oferit prilejul să lucrez cu un cercetator în dinamica fluidelor. Ambele proiecte m-au ajutat să înţeleg cum matematica poate fi folosită atât pentru a obţine rezultate analitice, cât şi numerice, ce pot fi utilizate mai departe pentru a înţelege fenomenele din jurul nostru. În acelaşi timp, având posibilitatea de a petrece timp alături de cercetători din şcoli diferite, mi-a oferit o pregătire bună pentru o viitoare carieră în cercetare.

În prezent participi la construirea unui prototip de biosenzor pentru ajutorarea persoanelor predispuse infarctului. Ce înseamnă un astfel de concept?

Construirea biosenzorului este parte dintr-o competiţie internaţională pentru studenţi, organizată anual în Olanda. Concursul este la a doua ediţie, în fiecare an abordând o nouă problemă biomedicală. Echipa Universităţii din Glasgow, din care fac parte și eu, este compusă din 15 studenţi, cu o pregătire diversă. Concret, încercăm să contruim un biosenzor care să detecteze concentraţia unui biomarker cheie în diagnosticarea bolilor cardiovasculare. Suntem încă în faza de început a proiectului, fabricarea şi testarea urmând să se desfăşoare în această vară. Eu fac parte din trei grupuri, primul se ocupă cu stabilirea unui model teoretic pe care îl vom testa lunile viitoare, cel de-al doilea încearcă să creeze design-ul interfeţei pentru utilizatori, mai exact ceva uşor de folosit, dar care totuşi să dea rezulate corecte. De asemenea, iau parte şi în procesul de manufacturare, care va asambla toate părţile componente într-un produs final. Experimentele în laborator vor fi testate în curând, iar după ce vom avea rezultatele vom decide dacă vom continua sau vom testa alt model teoretic.

Ce ai în plan după ce vei absolvi Universitatea din Glasgow?

Am două oferte pentru un program de master, unul la Oxford şi unul la Cambridge, însă nu am decis pe care să o accept. Probabil voi continua ulterior cu un doctorat, dar nu ştiu în ce domeniu va fi. Cât despre întoarcere, nu am hotărât nimic deocamdată, totul depinde de oportunităţile care vor apărea în viitor. Îmi doresc, bineînţeles, ca munca mea să aibă o contribuţie şi în România, fie că este vorba de cercetare sau altceva.

3

Hai să lăsăm deoparte capitolul studii şi să abordăm şi capitolul voluntariat.

Am avut şansa să iau parte la numeroase proiecte de voluntariat pe parcursul anilor de studiu. În anul 1 am început un proiect care reprezenta oarecum vocea oficială a studenţilor de la Universitatea din Glagsow, pe care l-am continuat până în anul 3. Rolul meu a fost să ajut studenţii internaţionali, ale căror aptitudini de comunicare în limba engleza aveau nevoie de îmbunătăţire. Mai exact, petreceam o oră pe săptămână, ajutându-i să se adapteze şi să câştige încredere în a comunica în engleză. Am interacţionat cu persoane ce proveneau din culturi diferite şi am descoperit multe lucruri noi. Anul trecut am fost  voluntar în cadrul unui proiect organizat de societatea de matematică a facultăţii. De data aceasta ajutam studenţii din anii 1 şi 2 cu întrebări legate de cursurile de matematică.

Ce înseamnă pentru tine a fi voluntar?

Voluntariatul, în general, este o modalitate de a interacţiona cu persone noi şi de a lega prietenii. Spre exemplu, am rămas prietenă bună cu studenţii pe care i-am ajutat cu engleza şi încă mai păstrăm legătura, deşi au plecat de câţiva ani de aici. Mă bucur când primesc mesaje din partea lor, spunându-mi că sunt recunoscători şi că timpul petrecut împreună le-a fost de mare folos. În plus, voluntariatul este o şansă de a învăţa cât mai mult; fie că e vorba despre ceva care contribuie la dezvoltarea propriei personalităţi sau ceva legat de lumea înconjurătoare, întotdeauna sunt lucruri noi pe care îmi place să le descopăr prin voluntariat.

Ce faci în timpul liber care îţi rămâne?

Practic aikido, o artă marţială japoneză, şi dans pentru a avea un echilibru între studiu şi activităţile extracuriculare. Deşi petrec doar trei ore pe săptămână făcând aceste activităţi, ele reprezintă o modalitate excelentă de recreere. Antrenamentele la clubul de aikido sunt un prilej bun de a te provoca pe tine însuţi, iar asta îmi dă multă energie pozitivă. Luna trecută am dansat în spectacolul oficial al unei societăţi de dans, la care au luat parte câteva sute de spectatori.  Desigur, pe lângă disciplină şi stare de bine, mai este şi partea socială de a te întâlni şi exersa cu prietenii la sfârşitul săptămânii. Îmi place foarte mult şi să călătoresc. Am reuşit să vizitez locuri foarte frumoase atât în Scoţia, cât şi în Anglia. În mod egal, drumeţiile montane sunt un alt hobby al meu.

De unde aplecarea ta către învăţarea limbii chineze?

Am fost de mică interesată de cultura asiatică, în special de cea chineză, dar nu am m-am apucat să studiez limba chineză decât atunci când am ajuns la facultate şi am descoperit cursurile organizate de Institutul Confucius. Acesta funcţionează datorită parteneriatului dintre facultatea noastră şi cea din Nankai, având rolul de a promova cultura chineză. Cursurile oferite sunt predate de profesori nativi şi acoperă toate părţile esenţiale învăţării unei limbi, incluzând caligrafie şi comunicare. Am reuşit să completez nivelul de începător şi continui în prezent studiul individual al limbii chineze. De asemenea, am participat la numerose evenimente culturale şi sper să am posibilitatea să ajung în viitor în China.

Cum te-ai descrie în trei cuvinte?

Optimistă, ambiţioasa, motivată.

În 2016 ai fost finalistă a concursului LSRS pentru Excelenţă Academică în Străinătate. Ce înseamnă aceata nominalizare pentru tine?

Am aplicat pentru gala organizată de LSRS întrucât mi s-a părut o ocazie excelentă de a întâlni studenţi ca mine, dar şi de a vedea oportunităţile disponibie în România. Am fost foarte bucuroasă să iau parte la etapa finală și să îi cunosc pe ceilalți finaliști și voluntari. Pentru mine a reprezentat o iniţiativă excelentă a Ligii Studenţilor Români de a reuni la un loc cele câteva zeci de studenţi din străinătate care s-au remarcat în diferite domenii.

Cea mai mare realizare până la 23 de ani? Dar cel mai mare regret?

Întotdeauna mi-a plăcut să cred că atât lucrurile care ies aşa cum ţi-ai propus, cât şi cele care nu se întâmplă tocmai cum ai vrut sunt parte dintr-un proces de învăţare continuă. Prin urmare, sunt satisfăcută de realizările mele şi le consider în egală măsură “mari”, întrucât fiecare din ele s-au petrecut într-un context aparte. Cât despre regrete, se spune că lucrurile pe care le regreţi cel mai mult sunt acelea pe care nu le-ai făcut. Însă mereu am făcut tot ce mi-am dorit, iar lucrurile care nu mi-au reuşit le-am luat ca pe experienţe noi asupra cărora am reflectat ce pot schimba în viitor pentru a deveni mai bună cu fiecare încercare.

CITAT: Voluntariatul este o modalitate de a interacţiona cu persone noi, de a lega prietenii, de a învăţa cât mai mult. Fie că e vorba despre ceva care contribuie la dezvoltarea propriei personalităţi sau ceva legat de lumea înconjurătoare, întotdeauna sunt lucruri noi pe care îmi place să le descopăr prin voluntariat” – Theodora Torcea, matematiciană.1

 

Fiti generosi, impartiti acest articol si pe…Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+