Trei tineri pasionaţi de călătorii, atât în ţară cât şi în străinătate, au adus în România un concept deja utitilizat în alte ţări, acela al upcyclingului. Pe româneşte, produc ochelari de soare din plastic reciclat, încercând astfel să atragă tinerii şi să-i îndrepte către un stil de viaţă mai curat şi mai prietenos cu planeta.

Spune-mi, te rog, care este conceptul Ireuse şi cum v-a venit ideea?

Ireuse, aşa cum spune şi numele, se referă la reutilizare. Vrem să aducem în România un concept deja structurat în lume, acela unui mic atelier de reciclare şi producere a unor obiecte cu un scop nou. Ideea a fost preluată din Olanda, a unui tip care a vrut ca aceste maşinării modulare şi speciale să poată fi construite oriunde în lume pentru a rezolva problema plasticului. Practic, obiectivul Precious Plastic este să inspire şi să motiveze lumea din jur să îşi deschidă propriile ateliere şi afaceri cu plastic reciclat. Noi credem că şi România are nevoie de un astfel de concept.

Toată experienţa antreprenoriatului social a început acum un an, când am fost îndeajuns de motivaţi să pornim pe această cale, dorindu-ne să creăm impact în jurul nostru. Ne-am mobilizat şi am aplicat la Social Impact Award, o competiţie de idei de afaceri sociale, unde tot procesul a început. Am avut parte de o vară productivă şi intensă, plină de conexiuni şi educaţie antreprenorială care ne-a creat diverse provocări, dar ne-a făcut să înţelegem că validarea produsului în piaţă este primul pas impotant către o afacere de succes. Am muncit şi am pus suflet în proiect, iar drept dovadă, am câştigat premiul de 1500 de euro şi şansa de a participa la o tabără dedicată impactului social din Africa de Sud, sponsor fiind RedBull Amaphiko.

Ce alte produse, în afară de ochelari, plănuiţi să mai produceţi din plastic reciclat?

Vrem să creăm produse cât mai folositoare. Ochelarii au fost, după lungi dezbateri, cea mai bună opţiune pentru a învăţa societatea că un obiect din plastic reciclat poate să fie cool şi la fel de calitativ ca orice alt obiect din plastic nou. Alte obiecte ar putea fi huse de telefon, placă de skateboard, obiecte de mobilier.

În prezent desfăşuraţi o campanie de crowdfunding; ne poţi spune câteva detalii despre ce vă este necesar pentru continuarea activităţii? 

 Scopul campaniei de crowfunding, pe lângă testarea ideii produselor upcycled, este şi de a strânge fonduri pentru a cumpăra maşinaria de injectie necesară producţiei, matriţa şi materialele necesare creării ochelarilor. Odată ce le avem, putem începe lucrul pentru a ne onora comenzile susţinătorilor noştri şi de a ne deschide un site e-commerce de unde vom începe cu adevărat afacerea. Visul nostru este să primim o finanţare cu care să începem activitatea şi să punem bazele acestei idei pentru a deveni o unealtă de conştientizare şi un start în trendul de produse upcycled şi responsabile cu mediul.

Ca să clarificăm puţin procesul, pot spune că este unul simplificat, la nivelul unui atelier de manufacturare creativă. Achiziţionăm plasticul strâns de colectori şi reciclatori sub formă de fulgi, care mai apoi va fi topit şi introdus în matriţa ochelariilor. Vor fi finisaţi şi asamblaţi manual de către noi şi gata de purtat.

Cum a fost primită ideea voastră de către public? Este piaţa românească deschisă spre astfel de produse revoluţionare pentru ţara noastră?

Din punctul meu de vedere, am căpătat o vizibilitate destul de mare şi rapid printre românii din ţară şi din diaspora. Piaţa românească încă este timidă pentru astfel de produse, însă scopul nostru este şi de a educa şi a aduce un nivel mai mare al conştientizării asupra produselor upcycled şi nevoia de a investi mai mult în sustenabilitate. Comunicarea este cheia unui nou concept şi sperăm să setăm un trend responsabil. Credem că a venit timpul să facem o schimbare, iar noua generaţie este mai mult decât entuziasmată să ia atitudine.

Cum ajung nişte tineri ca voi să se îndrepte spre ecologie într-o ţară în care se acordă foarte puţină importanţă acestei teme?

Bună întrebare. Noi suntem tineri călători. Iubim România, iubim lumea înconjurătoare şi mai ales natura. Am devenit conştienţi de problema deşeurilor din excursiile noastre în ţară, la munte, mare, dar şi în străinătate. Pe an ce trece vedem mai mult gunoi în jurul nostru şi social media conduce campanii masive de conştientizare. „Romania, clean your mountains” este un mesaj lăsat de un străin venit să se delecteze cu natura noastră, sau ce a mai rămas din ea. Durerea este copleşitoare când ştii că faci rău mediului, dar ţi-a fost sete, aşa că ai cumpărat o sticlă de 500 ml de apă şi apoi ai aruncat-o, sau atunci când inevitabila pungă de la magazinul din colţ ajunge în sertarul cu pungi sau în coşurile de gunoi pline ochi.

De aici putem trage concluzia că locuim înconjuraţi de gunoi şi plastic şi trebuie să luăm măsuri! Putem să învăţăm cetăţenii din jurul nostru că este cool să reduci consumul, este cool să arunci gunoiul în spaţiile special amenajate sau să strângi acasă şi să duci totul la centrele de reciclat.

Aveţi în plan (sau aţi făcut-o deja) să încercaţi accesarea unor fonduri europene?

Încă nu am accesat şi deocamdată nu am găsit un program potrivit care să rezoneze cu ce vrem să facem. Suntem concentraţi pe a obţine finanţări din mediile private.

Am văzut în descrierea Ireuse că doar 3% din materialele plastice sunt reciclate în România, în timp ce la nivel european procentul depăşeşte 30%; de ce crezi că diferenţa este atât de mare şi cum crezi că am putea ajunge mai aproape de UE în această privinţă?

Acest subiect este destul de sensibil şi nu aş vrea să intru în amănunte. Ce pot spune, însă, este că nu există infrastructură de sortare a gunoiului; hârtie, plastic, gunoi menajer. Toate astea duc la statisticile menţionate mai sus. Neavând capacitatea să schimbăm aceste demersuri, putem să aducem în prim plan conceptul de reutilizare. Practic, mai puţin consumerism, educaţia de a nu mai arunca pe jos şi mai multă responsabilitate în ceea ce achiziţionăm zi de zi reduc risipa şi deşeurile nedorite în natură şi spaţii publice.

Aţi încercat în vreun fel o colaborare cu instituţii sau autorităţi publice în demersul vostru?

Nu am încercat. Suntem la început şi preferăm să mergem cu paşi mărunţi şi siguri către astfel de colaborări şi mai ales să construim încrederea celor din jur.

Ca ecologist, ce îndemn ai adresa tinerilor români?

Îndemn tinerii către setarea unui nou trend. Aruncă la coşul de gunoi, nu mai accepta punga de la supermarket, fii mai responsabil cu mediul oriunde te duci! Câteva acţiuni mici pot crea un impact puternic în jurul nostru. O comunitate care adoptă astfel de obiceiuri va crea o Românie mai curată.