Laura Stifter, profesoara nevăzătoare care a terminat două facultăți și două mastere. Cum le predă elevilor fără să vadă

- - 7 vizualizari

Laura Stifter este profesoara de religie care întâi își deschide sufletul și apoi mintea în fața elevilor. Are 27 de ani, este nevăzătoare, dar este iubitoare de teologie și filosofie. Este în primul an la catedră, a ales să predea religia liceenilor de la Colegiul Mihai Viteazul din Capitală. Laura este o tânără care îi respectă pe elevi, le respectă libertatea de exprimare și îi încurajează să gândească liber și critic.

 

Cum a luat naștere pasiunea pentru meseria de profesor?

Laura Stifter, profesoară de religie: Pasiunea pentru meseria de profesor a început încă din copilărie, din două motive. Pe de o parte, mama mea este cadru didactic și mi-a povestit foarte multe lucruri de când eram copil despre elevii ei, despre profesia didactică. Pe de altă parte, mereu am simțit că am această vocație, că am aptitudinele necesare pentru a le împărtăși celorlalți informații, gânduri, pentru a-i ajuta în căutările lor spirituale. Și de aceea, de la o vârstă fragedă visam să fiu profesoară. 

 Cum au fost primele ore la clasă? Cum v-au primit elevii? 

Laura Stifter, profesoară de religie: A fost deosebit de interesant pentru că elevii la noi în liceu sunt foarte participativi, sunt foarte dornici de a discuta, de a pune întrebări pe diverse teme, iar orele de religie se defășoară într-o atmosferă foarte plăcută, de dialog, de deschidere din partea elevilor, ceea ce mă bucură mult. 

Dintotdeauna religia a fost un subiect sensibil, la fel și ora de religie. Sunt părinți și elevi care vor să vină la această oră, sunt însă și foarte multe opinii contrare. Cum este să predați religie în acest context? 

Laura Stifter, profesoară de religie: M-a bucurat foarte mult interesul elevilor, preocuparea lor față de tot ceea ce ține de spiritualitate. Cred că reticența față de ora de religie a unora dintre elevi nu ține de religie în sine, ci este o reticență față de idea de îndoctrinare, se tem de a nu li se impune o anumită perspectivă despre lume și viață. De asemenea, unii părinți, în cazul copiilor mai mici, se tem că la ora de religie vor afla despre iad, diavol și așa mai departe și tind să evite astfel de riscuri. Atunci când elevii constată că le este respectată libertatea de conștiință, că opiniile lor chiar contează cu adevărat în cadrul orei de religie, atunci când constată că tu ca profesor nu esti un dictator intelectual și spiritual care să le impui convingeri, devin foarte deschiși și îți doresc să îți spună problemele, frământările lor, să te ia ca partener de drum în căutările lor existențiale.

 
Laura: Niciodată nu i-am considerat pe copii simpli receptori de informație, întodeauna am căutat în mod real să îi ascult, să empatizez cu ei, să le ascult punctele de vedere

 Care este relația pe care o aveți cu elevii de la clasă? Ce ați reușit să construiți împreună până acum?

Laura Stifter, profesoară de religie: Dorința mea este aceea de a crea, de a stabili o relație de încredere cu elevii, nu i-am considerat niciodată pe copii simpli receptori de informație, întodeauna am căutat în mod real să îi ascult, să empatizez cu ei, să le ascult punctele de vedere. Elevii simt această încredere reală pe care o am în ei, simt că mă apropii de ei, nu doar ca să îi câștig de partea mea, ci pentru că le respect în mod sincer opțiunile, modul de a gândi. Eu nu îmi tratez elevii ca pe niște persoane incapabile de a lua decizii, de a discerne și așa mai departe, ci, dimpotrivă, iar ei simt asta și atunci între noi se creează o relație foarte frumoasă. 

 

Cum ar trebui să fie predată ora de religie astfel încât să îi aducem mai aproape pe elevi de această materie? 

Laura Stifter, profesoară de religie: Cred că orele de religie ca și cele de filosofie, chiar și cele de limba română sunt prilejuri foarte potrivite pentru stimularea gândirii libere și critice a elevilor. Dacă noi profesorii de aceste discipline vom crea un spațiu de dialog, să predăm într-un mod pluriperspectivist, vom reuși să formăm caractere. Pentru că acestea sunt discipline formative mai mult decât informative. Este foarte important acest aspect din punctul meu de vedere, să știm să îi ascultăm pe elevii noștri, să îi asistăm în căutările lor pe care le avem și noi. Spiritualitatea creștină presupune ideea de deschidere față de ceilalți, de orizont spiritual cât mai larg. 

 Cum ați defini ora de religie? Ce reprezintă pentru dumneavoastră?

Laura Stifter, profesoară de religie: Religia înseamnă totul, înseamnă relația mea cu Dumnezeu, modul de a mă raporta la ceilalți, la principiile și valorile etice. Religia se îmbină în viața mea, în modul meu de gândire, se îmbină foarte bine cu filosofia. Îmi doresc să fiu un filosof creștin și un teolog cu o atitudine filosofică. 

Laura: Elevii de astăzi sunt spirite deschise, sunt elevi pe care dacă știi cum să îi abordezi, dacă le înțelegi dorința lor de a căuta, nu de a primi, tocmai pentru că inteligenți, pentru că accesul la informație este mult mai larg, vei reuși împreună cu elevii tăi să faci lucruri minunate

 Ați terminat atât Facultatea de Teologie, cât și Facultatea de Filosofie. De asemenea, ați urmat două mastere în aceste domenii, iar acum sunteți în anul II la doctorat în filosofie? Cum a început, de unde această pasiune? 

Laura Stifter, profesoară de religie: Am ales filosofia pentru că este un domeniu complementar cu cel teologic, este un domeniu, care la fel cu teologia, te îndeamnă să cauți, să nu te consideri niciodată deținătorul adevărului. Creștinismul nu este o formă de relativism, Dumnezeu este considerat adevărul absolut, însă tocmai de aceea noi nu putem deține adevărul. Adevărul de la Dumnezeu este infinit. Noi putem doar să îl căutăm, să îl iubim și să căutăm împreună cu ceilalți, împreună cu semenii noștri care au puncte de vedere mai mult sau mai puțin diferite față de noi. Această perspectivă a empatiei față de cei diferiți, a toleranței este comună și filosofiei. Filosofia este o școală a libertății de gândire. 

 Cum sunt generațiile de elevi din prezent? Se tot vorbește de schimbări în educației, de elevi care nu mai au rezultate bune la învățătură, de elevi care nu mai sunt interesați de carte. Cum îi vedeți, cum vă raportați la ei?

Laura Stifter, profesoară de religie: Văd generația actuală de elevi într-un mod foarte optimist. Sigur, sunt și privileagită prin faptul că predau aici, în Colegiu Mihai Viteazul, unde avem olimpici de nivel național și internațional. Elevii de astăzi sunt spirite deschise, sunt elevi pe care dacă știi cum să îi abordezi, dacă le înțelegi dorința lor de a căuta, nu de a primi, tocmai pentru că inteligenți, pentru că accesul la informație este mult mai larg, vei reuși împreună cu elevii tăi să faci lucruri minunate. 

 Ați avut cazuri de elevi care au venit și v-au spus că ei nu vor să participe la ora de religie? Elevi care nu s-au interesați de ora de religie?

Laura Stifter, profesoară de religie: La începutul anului, chiar la o clasă, mai mulți elevi mi-au spus că ei sunt atei, este prima lor oră și ar vrea mai multe clase să se retragă. Ulterior, elevii de la aceeași clasă au devenit participativi. Nu doar că nu s-au retras ci chiar la șapte jumătate dimineața când intru la oră îi găsesc pe toți în clasă și sunt foarte dornici să participe la discuții. Tocmai pentru că au văzut că scopul meu nu este acela de a-i converti în grup, ci tocmai de a căuta împreună, de a înțelege ce înseamnă religia. Întodeauna am considerat că pentru a putea alege în cunoștință de cauză credința sau necredința, cred că este important să avem cât mai multe informații. Le-am spus că pentru mine libertatea lor de conștiință este prioritară astfel încât au simțit că nu le impun nimic, iar după câteva luni nu s-a mai pus problema să nu doreasc să se încrie la oră. 

Cum l-ați descrie pe Iisus Hristos?

Laura Stifter, profesoară de religie: Un citat din ,,Jurnalul Fericirii” în care Nicolae Steinhardt spunea că își aducea aminte cum îl percepea el pe Hristos înainte să devină creștin. Spunea că îl percepea pe Iisus Hristos ca fiind liberal, tolerant și cu o inimă de vânător. Liberal nu în sensul unei doctrine politice, ci liberal în sensul de iubitor de libertate. Iisus Hristos este cel care ne dăruiește și ne apără, ne protejează libertatea și în sensul acesta este liberal. Tolerant, Hristos, așa cum ne apare el, în Sfintele Evanghelii discută cu romanii cu politeiști, cu samarinei, care aveau o credință diferită față de cea a poporului ales. De asemenea, Iisus are discuții și îi îndeamnă să pună întrebări inclusiv cu cei care erau împotriva sa, cu cei care voiau să-l ucidă. Și el este tolerant față de toate aceste credințe atât de diferite față de cele ale contemporanilor săi. Iisus este cu o inimă de vânător în sensul în care prin viața sa, prin sacrificiul lui suprem pentru noi, ne atrage inimile, în sensul în care ne fascinează și ne determină să îl iubim, să avem încredere în el. L-aș descrie pe Hristos fiind Dumnezeu și om totodată, așa cum este el acceptat de către noi creștinii și l-aș descrie ca sursa supremei iubiri, a supremei libertăți. Hristos este cel care ne iubește în mod infinit și necondiționat. Este cel care ne este alături inclusiv în căutările nostre, în momentele noastre de îndoială, poate chiar de răzvrătire, el ne călăuzește, ne îndrumă, ne răspunde prin întâmplările, prin experiențele pe care le trăim zi de zi. Hristos este, totodată, cel care ne dăruiește pe unii celorlalți, este cel datorită căruia consider că i-am întâlnit pe toți oamenii frumoși din viața mea. 

comments icon 0 comments
7 vizualizari
bookmark icon
Alte articole de

B. F.


Bookmark?Remove?

Andrei Avram, profesorul care predă istorie prin povești: „Încerc să mă îndepărtez de pedagogia clasică în care profesorul știe tot, încerc să învăț împreună cu ei”

-

Cineva spunea că imaginea asupra profesorului de istorie ar fi aceea a unui tonomat de date: ai pus fisa, el îți spune data. Nu, nu știu toate datele, nu este un obiectiv al profesorului de istorie să știe toate datele. Eu încerc să îi învăț să tragă învățămin... Mai mult »