Alexandra Dușa, actriță: „Mă doare că tot ce înseamna artă e privit în țara noastră ca un lucru de care ne putem lipsi”

- - 1- 181 vizualizari

Tânăra și îndrăgita actriță este angajată a Teatrul „Aureliu Manea” din Turda.

Andrei Crăciun

Drum. Alexandra Dușa, actriță. De unde vine Alexandra și unde vrea ea să se îndrepte? Să privim un pic în urmă către devenirea sa. Cum s-a format actorița de astăzi? Cine ești dumneata, Alexandra?
Eu sunt Alexandra Dușa  și vin din Cluj-Napoca, oraș pe care îl iubesc și nu cred că l-aș schimba cu niciun alt loc. Am trăit câteva luni și în București, dar pentru mine, fiind o persoană destul de activă, nu a fost cel mai bun loc în care să trăiesc, fiind un oraș prea aglomerat, un oraș care mă agita deseori, lucru care mă făcea să îmi pierd concentrarea de la ceea ce era important de fapt.

Clujul e mai liniștit din multe puncte de vedere și asta mă ajută să mențin un echilibru în viața mea. Continui să colaborez cu teatre din București, dar nu m-aș muta acolo.

Am terminat în 2014 „Facultatea de Teatru și Televiziune” din cadrul Universității Babeș-Bolyai, clasa profesor Miklos Bacs, Irina Wintze, Camelia Curuțiu. Tot la Cluj am făcut și masteratul.

Toată treaba cu actoria a început în liceu când am intrat în trupa de teatru a liceului, trupă cu care pe parcursul anilor am participat la numeroase festivaluri de teatru naționale și internaționale. Dacă stau mai bine să mă gândesc, a început cu mult înainte, încă de la grădiniță, când jucam mereu rolurile principale în serbări și mai ales când organizam acasă, musafirilor părinților mei, fel de fel de momente artistice.

Am avut mereu o atracție față de scenă, nu prea am emoții înainte de spectacole, simt că locul meu e acolo și încerc să mă gândesc că, orice s-ar întâmpla, mă voi descurca. Mi-am dat seama că învăț câte ceva la fiecare apariție pe scenă și sunt foarte recunoscătoare că pot lucra în domeniul în care îmi doresc.

Ulterior am terminat liceul și eram indecisă, nu știam dacă să dau la Actorie sau la Drept. Până la urmă am ales cu inima, fiind susținută de cei din jurul meu, în special de părinții mei cărora le mulțumesc din suflet că m-au ajutat în privința aceasta. Știu mulți tineri care doresc să se îndrepte înspre domeniul artistic, dar care își înăbușesc această dorință din cauza părinților care au o altfel de idee asupra termenului de „artist”. Pe de o parte înțeleg acest lucru, pe de altă parte mă întristează.

Chiar după ce am terminat facultatea am intrat în distribuția spectacolului „West Side Story” în regia lui Razvan Mazilu, musical care a fost produs sub egida Festivalului Național de Teatru și care a însemnat debutul meu în actorie. În același timp am dat concurs pentru angajare la Teatrul Național „Aureliu Manea” din Turda, unde îmi desfășor activitatea și în prezent.

Am colaborat și cu Teatrul Evereisc de Stat, iar în prezent  predau și cursuri de teatru și dezvoltare personală pentru copii.

Cum a fost în starea de urgență? Ce ai făcut?
Perioada stării de urgență a fost în multe feluri. În primul rând a fost ciudat pentru că obișnuită fiind cu un ritm alert de viață, m-am trezit că nu mai știu ce să fac cu timpul meu. Sunt o persoană foarte organizată și știu să îmi împart timpul foarte bine, deoarece ca orice actor am foarte puțin timp liber, fiind într-o fugă constantă între repetiții, spectacole și viața de acasă. În primele 2-3 săptămâni m-am simțit extrem de ciudat.

În al doilea rând, a fost relaxant, pentru că, odată ce am început să mă obișnuiesc cu faptul că nu voi merge la teatru o perioadă, mi-am permis luxul de a mă relaxa, ceea ce nu prea fac în mod normal, și de a petrece mult timp cu familia. M-am jucat mult cu câinii mei, am stat în curte la soare, am avut timp să citesc și să vizionez spectacole online la care nu aș fi putut ajunge în condiții normale și mi-am găsit hobby-uri noi.

În al treilea rând a fost frustrant, deoarece după 2-3 luni de stat acasă simțeam că îmi lipsește foarte mult teatrul, întâlnirea reală cu oameni, și, ca să fiu sinceră, am început să resimt și partea financiară a acestei povești. Eu am avut noroc totuși din prisma faptului că sunt angajată, dar am colegi care sunt doar colaboratori și pentru care a fost foarte greu în această perioadă. Am încercat oricum să respect această stare de urgență și, apoi, cea de alertă, înțelegând ce se presupune că ar dori să reprezinte, dar mi-a lipsit mult interacțiunea cu oamenii și mi-a fost DOR de scenă.

Acum am început să repetăm din nou, respectând normele de distanțare socială și simt că încet ne revenim din amorțeală. Sper ca totul să revină la normal cât de curând. E greu să repeți cu masca și să adaptezi toate spectacolele la spațiul exterior și la normele în vigoare. Aștept cu nerăbdare să pot reîncepe și predarea cursurilor de teatru pentru copii. Sunt foarte drăguți si învăț multe de la ei!

Spectacole. Unde să vină publicul spectator să vă vadă, după ce trece apocalipsa, cu apetitul stârnit de citirea interviului? Unde ești de găsit?
Momentan publicul mă poate vedea în spectacolele Teatrului „Aureliu Manea”, deoarece deja avem programate spectacole în aer liber.

Țara. Ce relație are Alexandra cu țara noastră? Se simte bine aici, îi place, vrea să emigreze și să nu mai audă de noi niciodată? Cum vede ea viitorul României?
Îmi place România, e o țară frumoasă. M-am gândit mult dacă, după facultate, să dau la master în altă țară, dar m-am temut mereu că voi rămâne acolo, iar asta m-a făcut să dau înapoi de la această idee. Nu aș putea să stau departe de familia mea pentru prea mult timp. E important pentru mine să fiu înconjurată de oameni care mă iubesc și stabilirea într-o altă țară nu cred că m-ar fi făcut fericită. În schimb, mă doare faptul că lucrurile merg prost în țara noastră. Mă doare faptul că în facultăți studenții nu au săli suficiente pentru a repeta, mă doare faptul că sunt atât de mulți actori care nu își găsesc de lucru în domeniu, mă doare faptul că tot ce înseamnă artă e privit în țara noastră ca un lucru de care ne putem lipsi, mă doare faptul că noi, actorii, uneori trebuie să recurgem și la alte joburi pentru a putea duce un trai decent, mă doare că nu sunt bani suficienți pentru producții, mă doare că toate aceste aspecte ajung să afecteze în mod direct calitatea spectacolelor care se montează la noi în țară.

Cu toate astea, consider că trebuie să continuăm să încercăm să atragem, prin diferite miljoace, oameni, în special tineri, către teatru sau alte forme ale artei. În această privință noi, actorii angajați ai Teatrului „Aureliu Manea”, am predat gratuit cursuri de teatru pentru liceeni și am organizat chiar și un festival special pentru ei, unde am prezentat spectacolele la care am lucrat împreună pe parcursul anului. Cred că e foarte important să ne apropiem de tineri și să le arătăm ceea ce înseamnă teatrul cu adevărat deoarece ei vor fi de acum înainte publicul nostru și, de ce nu, chiar și viitori artiști cu care ne vom putea mândri.

Tineret. Ce tineri ne recomandați din lumea noastră artistică, să-i promovăm în site-ul nostru, să vadă cetățeanul că nu mai avem noi actorii de altădată, dar îi avem pe cei de acum, ceea ce nu e tocmai puțin lucru. 
Nu aș putea să fac o listă de recomandari, cunosc foarte mulți colegi de breaslă extrem de talentați și care merită expunere, așa că nu aș vrea să fac o listă de recomandări și să uit cumva pe cineva. Nu mi-aș putea ierta acest lucru.

Ce ai vrea să știm despre tine și eu nu am știut să te întreb. Fii drăguță și spune-ne. Alexandra Dușa să se întrebe, ea să răspundă.
Alexandra Dușa: Ce îți place ?
Alexandra Dușa: Îmi place mult să călătoresc, să aflu istoria locurilor prin care trec, îmi plac foarte mult caii, îmi place mirosul de iarbă proaspăt tăiată, îmi place să ascult ploaia, îmi place să cânt și să dansez, îmi place să privesc oameni, îmi plac cartofii prăjiți și coca-cola, non culoarea negru, îmi place să râd cu lacrimi, îmi place să îmi fac unghiile cu ojă, mirosul de motorină, pernele mari și moi, serialul „Friends”, îmi place să ajut oamenii din jur și îmi place să învăț mereu lucruri noi.

Alexandra Dușa: Ce nu îți place?
Alexandra Dușa: Păianjenii, oamenii care întârzie, cafeaua, apa prea caldă la duș, fructele de mare, ciorba de burtă, aglomerația în trafic și dezordinea.

CITAT
Sper ca totul să revină la normal cât de curând. E greu să repeți cu masca și să adaptezi toate spectacolele la spațiul exterior și la normele în vigoare.
Alexandra Dușa, actriță

comments icon 0 comments
181 vizualizari
bookmark icon
Alte articole de

Andrei Craciun


Bookmark?Remove?

Mihail Vakulovski, scriitor: ʺAcum toţi suntem de aceeaşi parte a baricadei şi ne apărăm vieţile cum putem, fiecare în parte, dar absolut toţi în acelaşi timpʺ

-

Mihail este născut la Chișinău, doctor în literatură română, titlu obținut la Universitatea din București, librar în Brașov, traducător din rusă și un excelent scriitor român. Cea mai recentă dintre cărțile sale se numește ʺTata mă citește și după moarteʺ, iar... Mai mult »