Desprea dragostea pentru citit și scris cu Petra Boantă, tânăra autoare de cărți pentru oameni mici și mari: „Emoționel e sufletul meu!”

-

Putea oricând să fie în lumea modei și să își formeze o carieră de succes, urcând cu ani în urmă și pe podium. Locul II LA Miss Crișana 2011 a fost al ei, dar a ales să crească profesional  la braț cu dragostea dintâi insuflată în sânul familiei. Îndrumată, dar și pasionată de cărți de mică, Petra Boantă a ajuns le iubească și atunci când nu dai de ea, citește și iar citește, mai ales când i se pare că în jurul ei e cam multă agitație. Nu s-a oprit doar la „Fram, ursul polar” sau „Colț Alb”, ceea ce am citit cu toții în clasele primare sau gimnaziale. Numărul cărților e posibil să-l fi uitat, dar nu și însemnătatea lor. Se cuibărește des în colțul preferat cu o carte bună în brațe, iar atunci când face pauză, își aliniază gândurile pentru viitoarele proiecte.

nbsp; Iar când nu citește, scrie. Se identifică ca fiind autoarea unui dicționar de emoții. Al treilea este pe drum. Vine în ajutorul mamelor fantastice, după cum le numește chiar ea, în relația cu propriul copil. Emoționel își dorește pur și simplu să-i ajute pe copii și pe părinți să le fie mai ușor atunci când resimt emoții puternice. Să știe cum să gestioneze situația, să găsească explicații și soluții.. S-a născut din dorința de a le oferi copiilor și implicit părinților de pretutindeni un mic suport în recunoașterea, înțelegerea și exteriorizarea a 30 de emoții, de la A la Z.

             Dacă tragem cu ochiul pe CV-ul Petrei, vedem că a studiat la University of Roma Tor Vergata, acolo unde declară că a descoperit plăcerea de a scrie. Dorul de casă, de familie, de prieteni a “forțat-o” să își așeze sentimentele pe hârtii, în liniște. Contradicțiile din sufletul său au determinat-o să se exteriorizeze printr-un fel altfel, acela de  a scrie, ceea ce mai târziu a ajuns să fie parte din viața ei. Îi place la nebunie, după cum ea dezvăluie.      

            Deține un blog personal, a participat la concursuri de scris, iar în urma unei etape din viața ei a deprins experiențe ca librar ce a recomandat mii de cărți. Acum, sunt mărturiile propriei  cărți de vânzări ce poartă un titlu altfel, după cum ne-a obișnuit Petra, și anume Cum să vinzi o pereche de bocanci în toiul verii. Mi-am dorit să consemnez într-un volum, să pun laolaltă toate experiențele mele de vănzări, testate și trăite la potențial maxim. Mi-am dorit, de asemenea, să existe pe piața din România o carte de vânzări în care tu, vânzător, să citești relaxat și cu zâmbetul pe buze prin ce întâmplări și situații s-ar putea să te regăsești la un moment dat în cariera ta de om de vânzări. Mi-am dorit să-i ofer omului de vânzări tehnici faine și încercări originale și să-l determin să fie și mai creativ decât deja probabil că este. De aceea, o carte de vânzări.

Cine este Petra Boantă și încotro se îndreaptă?

Petra Boantă este un om absolut normal, la fel de normal ca toți ceilalți oameni din lume, însă are câteva caracteristici de care se bucură și consideră că-i slujesc în viața de zi cu zi: zâmbetul până la urechi, sensibilitatea și dragostea față de copii.

Unde se îndreaptă? E o întrebare metaforică. Sau nu? Dacă e metaforică, voi alege să răspund că se îndreaptă spre zări necunoscute, fără frică, ci cu o maaare doză de optimism la bord. Dar, dacă n-o fi fost metaforică întrebarea? Înseamnă că m-a luat gura pe dinainte și-am să mă rezum la ”nu știu, momentan sunt la faza în care îmi iau pantofii în picioare și mă decid pe urmă”.

Care ipostază îți place mai mult, autor de carte pentru oameni mari sau autor de cărți și jocuri pentru copii?

Foarte rare sunt momentele în care atunci când mă întreabă cineva ”ce-ai scris?” să răspund și altceva în afară de ”câteva jocuri faine pentru copii”, deci răspunsul la întrebare se subînțelege, nu-i așa? Simt că rezonez cu categoria celor mici, plini de viață, veșnic curioși și neliniștiți și tocmai de aceea sufletul mă îndeamnă să merg într-acolo.

Când te-ai îndrăgostit de cărți?

Întrebarea asta CHIAR îmi place din toată inima. Sunteți singura care și-a dat seama că m-am îndrăgostit de cărți. De obicei, oamenii spun că sunt ”aia la care-i place să citească”. Dar, sincer, e puțin spus. Eu NU FAC altceva în timpul liber, decât să citesc. ACOLO mă simt bine, mă regăsesc și mă liniștesc.

Dar, ca să nu deviez de la subiect, voi spune că m-am îndrăgostit de cărți după ce am trecut (cu bine) de perioada în care eram forțată, ca să nu zic șantajată, de mama să citesc. Nu știu dacă mama știa exact ce drum voi alege eu în viață, dar a făcut o treabă bună, băgându-mi-l pe gât pe Fram, ursul polar și chiar și pe Colț Alb. Am fost un copil cuminte și ascultător, deci bineînțeles, că am citit tot ce mi s-a cerut și cred că la un moment dat am avut un moment de ”Na, știți ce, e timpul să citesc ce vreau EU, nu ce-mi dau alții!” așa că am luat la rând cărțile cu copertă faină (să nu îmi spună mie cineva că nu judecă o carte în primul rând după copertă și după titlu, că nu-l cred) și am tooot citit.

Se naște greu o carte/dicționar pentru copii?

Nu se naște greu deloc. Are loc momentul ”AHAAA”, apoi momentul ”dacă aș face un produs despre așa ceva?!” și apoi urmează frământările, frica și neîncrederea, emoții pe care dacă nu le depășești, tot visul se prăbușește și ”l-ai visat” degeaba.

A scrie pentru copii înseamnă…?

            …a zâmbi larg și a crede că ești unul dintre ei. Înseamnă și a te întoarce în timp și a retrăi momentele, întâmplările și perioadele specifice vârstei. Înseamnă a răspunde nevoilor, a fi nostim și a livra informații valoroase, interesante și deloc plictisitoare.

            Cine este primul cititor?

Primul cititor este părintele. El trece prin filtrul său toate informațiile pe care urmează să le dea mai departe copiilor lor. Chiar așa, întrebarea aceasta mă face să mă gândesc DE CE atunci când părinții le dau bani de buzunar copiilor nu le spun ”ai grijă ce carte alegi, să fie potrivită vârstei tale!”, dar le spun, în schimb, ”ia-ți ce ciocolată vrei tu!”

În ziua de azi, copiii sunt atrași de jocuri electronice, televizor, audiobook-uri, diverse gadgeturi. Contează aceste accesorii când vinzi cartea?

Tocmai pentru că cei mici sunt atrași de televizor și de cele enumerate constituie adevărata provocare de a găsi idei faine, interesante, atractive, creative etc. Personal, mi-am luat măsuri de precauție și împreună cu familia mea căutăm zi de zi soluții inovatoare și creăm materiale educative ce pot fi accesate ONLINE, mai exact sunt ” livrate” clientului în format PDF. Este foarte important să știi să te adaptezi. Iar când ceva nu merge, că se întâmplă și așa ceva, schimbi.

            Susții cursuri de dezvoltare personală pentru tinere care își creionează traseul viitorului lor. Pe ce considerente se bazează relația ta cu cursantele având în vedere că ești destul de tânără?

            Da, sunt tânără și tocmai pentru că sunt tânără, experiențele, sfaturile și morala îmi sunt toate atât de proaspăt întipărite în minte, încât reușesc să dau mai departe, să susțin și să-i învăț pe ceilalți.

De asemenea, am urmat și modulul psihopedagogic, în cadrul căruia am învățaț atât teorie, cât și practică. Eu am ales ulterior drumul practicii, am vrut să împart, să ofer. Am citit și citesc în fiecare zi cărți de dezvoltare personală care-mi slujesc în cariera dorită.

Există vreo legătură între Emoționel și Cum să vinzi o pereche de bocanci în toiul verii?

            Nu există nicio legătură. Emoționel e sufletul meu, iar Bocancii (cum îmi place mie să numesc pe scurt cartea) sunt experiențele mele.

Cum să vinzi o pereche de bocanci în toiul verii a fost scrisă din prisma unui librar-vânzător, cu o experiență de 2 ani în vânzări, care a preluat, etichetat și recomandat cărți pe bandă rulantă. A fost o reală plăcere să POT convinge oamenii să cumpere o carte, după ce identificam nevoile lor.

Emoționel a fost creat un pic mai târziu, având toată susținerea psihologului alături de  care lucram la acea vreme în birou.

Ce proiecte ticluiești pe viitor?

Emoționel nr. 3 este pe drum! Acesta va aborda subiectul bunelor maniere, având toată speranța că cei mici se vor bucura să învețe de la personajul nostru cât mai multe reguli de bună practică. Pe lângă acesta, alte câteva proiecte sunt deja în desfășurare, iar ceea ce îmi aduce cea mai mare fericire este faptul că întreaga familie este implicată. E o adevărată mândrie să muncești cot la cot cu cei care te susțin și te vor susține necondiționat toată viața.

 

comments icon 0 comments
0 vizualizari
bookmark icon
Alte articole de

Tanase Emma


Bookmark?Remove?

Pasiunea pentru muzică i-a deschis drumul spre o carieră militară. Mărturisirile Roxanei Maria Oprică, instrumentist șef, gradul de sergent major în cadrul Muzicii Militare a Forțelor Navale Române

-

Poate mulți se întreabă de ce o femeie alege să se dezvolte în domeniul militar, formând o carieră militară, mai ales când se naște într-un oraș cu multe oportunități. Răspunsul convingător și sincer la această curiozitate îl poate oferi cea care dă tonul fanf... Mai mult »

Bookmark?Remove?

Drumul anevoios al Violetei Bîrlă, de la casa de copii până la platorurile de televiziune din Italia. Povestea de viață a româncei devenită regizor în Roma

-

Oferă-mi câteva sugestii de cărți și filme și mă pot declara mulțumită. Nu îți mai cer nimic decât după vreo două săptămâni. Când eram mai mică, recunosc, nu le îndrăgeam. Dar, acum știu că în paginile dintr-o carte ne întâlnim cu niște povești. Și mai știu că... Mai mult »